“În scopul stimulării economice a activităţilor din judeţul Giurgiu, prin atragerea de investiţii cu capital străin şi autohton, prin sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor locale şi naţionale din zona judeţului Giurgiu, proiectul de lege propune transmiterea Lacului de acumulare Grădinari, inclusiv digurile de contur Zorile şi Podişoru, pârâu Valea Ilfovăţ şi a barajului Grădinari, din domeniul public al statului şi din administrarea “Administraţiei Naţionale “Apele Române” – Direcţia Apelor Argeş – Vedea – judeţul Giurgiu în domeniul public al judeţului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Judeţean Giurgiu, în vederea realizării unui proiect ‘Spaţiu pentru pescuit sportiv şi agrement’”, este textul unui proiect legislativ iniţiat de senatorul PSD Tit-Liviu Brăiloiu adoptat în această săptămână de către Senatul României, cu 78 de voturi “pentru”, 18 “împotrivă” şi o abţinere. Este de reţinut că parlamentarii ALDE au lipsit de la vot, vom explica pe parcurs care sunt cauzele.
Imediat după adoptarea proiectului de lege de către Senat, a fost declanşat un adevărat război mediatic prin care senatorul Niculae Bădălău este acuzat că ” îşi doreşte şi el o Belina a lui „.
Ce reprezintă de fapt lacul de acumulare de la Grădinari.
Urmând delimitările din anexa iniţiativei legislative, am constatat că în centrul perimetrului se afla de fapt Lacul Hobaia, prelungit mult spre vest, pe Valea Ilfovaţului, până la Bucşani.
Din 803 ha ce trebuie să intre domeniul public al judeţului Giurgiu, mai bine de 300 de ha sunt cuprinse în Lacul Hobaia. În trecut, acumularea de apă era cunoscută sub denumirea de Lacul Lupului, în prezent aceasta este balta lui Dan Pasat.
La începutul anilor 2000, Dan Pasat, fost parlamentar PD-L, condamnat definitiv în anul 2013 la 3 ani de închisoare cu executare pentru şantaj, a concesionat lacul de la Apele Române.
În acest moment, o mare parte a mult disputatului lac de acumulare de la Grădinari reprezintă moşia fostului deputat. Pe malul lacului Dan Pasat şi-a ridicat o vilă de amproximativ 300 mp.
Un localnic ne povesteşte că acesta vine aproape în fiecare seară aici: ” În zilele săptămânii, boierul vine de obicei aici după amiază. Nu ştiu de ce acum nu este , poate este dincolo, la fermă (o altă proprietate impresionantă a lui Dan Pasat, aflată la ieşirea din Hobaia).”
” Belina „, pe care ar urma, teoretic ,să o primească Bădălău, este in prezent ” Belina ” lui Dan Pasat.
Interceptări din dosarul DNA al ” Stăpânului Balţilor”
Procurorii DNA au ataşat în referatul cu propunerea de arestare a lui Pasat o discuţie din ianuarie 2010 a deputatului PD-L cu un prieten. Din convorbire reiese că aceştia plănuiau să o convingă pe Udrea să aprobe construcţia unui parc de distracţii în Giurgiu, din fonduri europene, pe un teren ce le aparţinea. „Deci eu, când a investit-o Guvernul, m-am dus la ea, am pupat-o, am felicitat-o şi i-am spus că în zona aia, Ogrezeni acolo… E o baltă mare, frumoasă, şi că e zona de interes. Şi ea zice: ‘Da, da, Comana. Eu ştiam de Comana, nu ştiam nimic de…’. Deci nu ştia absolut nimic femeia, ca locaţie mă refer. Ca proiect, poate ştie…”, îi spunea Pasat interlocutorului.
Deputatul PD-L i-a povestit apoi prietenului său strategia pe care vrea să o adopte în discuţia cu Elena Udrea, pentru a o convinge să nu aleagă terenul altui membru din partid. „Eu vreau să mă duc la ea şi să îi spun următorul lucru: ‘Bai, Elena, uite care-i treaba, eu vreau să fac acolo. Am un lac mare, e zona de interes, eşti la… e la Giurgiu. Tu ştii că ai vrut să vii la Giurgiu şi nu ai putut ca aşa a fost să fie’. Noi ne înţelegem aşa bine, eu cu Elena, înţelegi?… Am făcut eu nişte gesturi faţă de ea pe aici şi… i-a plăcut”.
Deputatul Dan Pasat aminteşte în timpul convorbirii şi despre prietenia sa cu alţi membri marcanţi ai PD-L: „Lăsând la o parte ca sunt eu deputat, nu vorbesc de deputat aici. Eu vorbesc de relaţia mea cu Elena, relaţia mea cu Vasile Blaga, relaţia mea cu Videanu şi aşa mai departe, Berceanu… adică asta e viaţa!”.
Oricine citeşte atent aceste interceptări, realizează că Dan Pasat priveşte acumularea de apă pe care o are concesionată de la Apele Române ca o proprietate a personală.
Marele pericol pentru acesta şi pesntru foştii acoliţi din PDL este trecerea în domeniul public al judeţului Giurgiu.
Din momentul în care acumularea de apă de pe raza satului Hobaia, comuna Ogrezeni, întinsă pe 301 hectare luciu de apă, transformată între timp într-o prospera crescătorie de peşte, a fost concesionată de Dan Pasat, patronul firmei S.C. Piscicola Hobaia Srl, pacea socială a părăsit uliţele comunei, în locul său instaurându-se un conflict crâncen intre administraţia locală şi săteni pe de o parte şi administratorul firmei.
Sătenii s-au trezit peste noapte „deposedaţi” de dreptul lor de a folosi un drum public ce le permitea accesul la loturile personale, la islazul unde până nu de mult îşi păşteau vacile, cum de altfel nu au mai avut voie să adape vacile din apa balţii.
Ca şi când toate astea nu ar fi de-ajuns, măsurătorile efectuate de Oficului de Cadastru și Publicitate Imobiliară au relevat faptul că circa 8-9 hectare de teren arabil, proprietatea unor locuitori ai satului Hobaia, puşi în posesie de către comisia de fond funciar, se afla sub apele acumulării.
Dan Pasat a decis, cu de la sine putere, să pună porţi metalice pe drumul ce duce spre acumularea de apă, nu de puţine ori apelând la forţe de ordine bine dotate, bine plătite, bine instruite… pentru a-i alunga pe sătenii nemulţumiţi că sunt obligaţi să facă un larg ocol pentru a duce vitele la islaz.
E proprietate privată, a spus Dan Păsat, fără a putea să-şi acopere cu acte şi această afirmaţie. (https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1725763-primarul-secretarul-primariei-ogrezeni-pusi-lanturi-justitie-pentru-permis-puna-potent-afaceri.htm)
Cea mai frumoas zona turistică din Giurgiu este administrată de către Consiliul Judeţean
Balta Comana, a doua Deltă a României, este la Consiliul Judeţean Giurgiu. Nu a furat-o nimeni, nici Bădălău, nici Mina. Este o mândrie a judeţului Giurgiu, o zonă de agrement unde mii de giurgiuveni merg la sfârşit de săptămână,
Nu a îngrădit-o nimeni, aşa cum este la Ogrezeni, nu a declarat-o proprietate privată, cum este cu lacul de acumulare de la Grădinari.
Cazul de la Grădinari este multiplicat în majoritatea localităţilor din judeţul Giurgiu.
” Este o situaţie absolut aberantă în prezent, ce provine din legile din perioada comunistă. Avem hotărâri definitive de punere în posesie de la instanţă. Nu putem face acest lucru, deoarece luciul de apă este la Apele Române. Terenul este al proprietarului, dar apa este la Apele Române, care a concesionat-o la diferite firme. Este o nebunie totală”, spune Gheroghe Breazu, primarul comunei Putineiu. Situaţia de la Putineiu este în majoritatea comunelor din judeţul Giurgiu.
PS1: La începutul anului 2018, conducerea ALDE Giurgiu a constituit filiala locală din Ogrezeni, în vila lui Dan Pasat de pe lac. Fostul parlamentar, condamnat la puşcărie pentru şantaj, devine un fel de coordonator al partidului pentru zona de nord a judeţului.
În luna martie 2018, asociaţiile pescarilor din judeţul Olt se revoltă împotriva planului lui Dan Pasat de a prelua acumulările de apă de pe râul Olt. Ministerele ce reglementează activitatea în aceste domenii se afla în curtea ALDE:
Afacerea vine de la Giurgiu!
„După ce într-un cadru restrâns, prin SC Pescarul Hobaia, partenerii proiectului piscicol au văzut că treaba merge (Dan Păsat și.. inimosul deputat Teodor Petcu – ministru până mai ieri, susținut de ALDE), urmează intenția dezvoltării afacerii piscicole. La îndemână este râul Olt, acumulările sale realizate inițial în scop hidrotehnic, unde peștele are un mediu prielnic de dezvoltare. Cu investiții minimale. Așa se face că proiectul amenajării unor rețele de acvacultură pe barajele de la Arcești, Slatina și Ipotești, au început să facă pași în dezvoltare. Avizele de rigoare au fost solicitate repede de la Hidroelectrica, Apele Române, Aria Protejată, Agenția Pentru Protecția Mediului, iar la final, când toate vor fi semnate și ștampilate, e rândul ANPA (Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură).
La o parte din instituțiile enumerate mai sus, cei în drept au semnat repede. Mai sunt etape de parcurs, conform legii, în raport cu solicitarea, la APM Olt și ANPA.”, spun, la sfârşitul lunii martie 2018, colegii de presa din judeţul Olt.(http://ziaruldeolt.ro/2018/03/29/pericol-rapitori-de-la-giurgiu-vor-monopol-pe-raul-olt-pescarii-olteni-se-pregatesc-de-proteste/)
Implicaţiile politice ale scandalului, de ce au lipsit de la vot parlamentarii ALDE şi care sunt interesele foştilor PDL-isti: Toma Petcu, Dan Păsat şi Ionel Dinu, în partea a două, a materialului.
Post your comments