” La sfârşitul anului trecut ne-am confruntat cu o situaţie delicată la secţia de neurologie, în momentul în care doi dintre medicii noştri specialişti au trebuit să-şi înceteze activitatea. Secţia oricum se confrunta cu un deficit de personal, dintr-o schemă de personal de 7 medici, aveam doar 4 specialişti. Unul dintre ei şi-a încetat activitatea din motive personale, iar celălalt a optat pentru o altă unitate medicală.
După o perioadă grea, în care cele 55 de paturi din secţie au fost asigurate de doar 2 medici, am reuşit să aducem medici tineri, foarte bine pregătiţi. Medicul neurolog Florentina Popescu a preluat conducerea secţiei, unde avem în prezent patru medici specialişti: Popescu Florentina – şef secţie, Câlniceanu Elena, Cojocaru Lorena şi Onescu Ina- medici neurologi. Prin completarea schemei de personal, am început implementarea programului naţional de tromboliza intravenoasă, care reprezintă o şansă în plus pentru personale cu AVC”, 
ne-a declarat Mihaela Raţă, managerul Spitalului judeţean de Urgenţă Giurgiu.
Alături de cardiologie, secţia de neurologie este una dintre cele mai importante pentru orice spital, accidentele vasculare celebrare reprezentând a doua cauză de deces din România.
Noul şef de secţie, medicul Popescu Florentina, a lăsat ” liniştea ” ambulatorului integrat al spiţatului din Bolintin Vale, pentru o nouă provocare profesională:
” Sunt născută în comuna Ogrezeni, judeţul Giurgiu, aşadar pot spune că sunt giurgiuveancă. Am absolvit Facultatea de Medicină, din cadrul universităţii ” Titu Maiorescu”. Rezidenţiatul l-am efectuat în cadrul Institutului Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare. După ce am terminat rezidenţiatul, am activat în cadrul ambulatoriului integrat al Spitalului din Bolintin Vale.„, ne spune medicul neurolog Florentina Popescu.
” Am ales specialitatea neurologie şi pentru unele conexiuni din familie. Este sentimentul acela… că se putea face mai mult, ca un medic dedicat ar fi putut schimba situaţia.Cu timpul, am realizat că neurologia este un domeniu medical care, oricât de perfect ai fi, boala lasă semne. Din nefericire, sunt puţine situaţii fericite în care poţi aduce lucrurile cum au fost înainte. Este dureros.
Fac această muncă cu pasiune, nu ştiu cum reuşesc să-mi împart timpul. Locuiesc în Bucureşti, am doi copii, am şi gărzi la la Institutului Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare şi Spitalul Militar Central. Sunt momente în care conştientizez că nu aloc suficient timp copiilor mei, dar nu am ce face, profesia pe care am ales-o impune multe sacrificii.
Iniţial, nu am vrut să vin la Giurgiu. M-a sunat o colegă, care mi-a spus că este nevoie de personal pe secţia de neurologie. Am refuzat ideea, aveam un copil de un an de care trebuia să am grijă.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, Mihaela Raţă, a insistat aşa de mult cu telefoanele, încât m-a convins.Şi a avut dreptate, ce am găsit la spitalul judeţean Giurgiu este cu mult peste aşteptările mele.
Am fost primită bine, personal este extraordinar. Sper să reuşim toţi cei implicaţi să facem cât mai multe lucruri bune pentru pacienţii noştrii”, ne-a mai declarat medicul Florentina Popescu.
Printr-un program naţional lansat de către Ministerul Sănătăţii, Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu a fost inclus printre unităţile medicale în cadrul cărora se pot face intervenţii de tromboliză pentru persoanele cu AVC:
„Tromboliza intravenoasă în accidentul vascular cerebral acut ischemic permite pacientului tratat la timp remisia completă a deficitului neurologic fără sechele. Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică traumatizantă ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi ajuta la dizolvarea cheagul de sânge care blochează circulaţia, iar ţesutul cerebral parţial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.
Tromboliza intravenoasă nu poate fi aplicată decât în primele 3- 5 ore de la producerea atacului cerebral, în aşa numita „fereastra terapeutică”. Chiar dacă nu este posibilă aplicarea trombolizei (pentru care trebuie respectate nişte criterii clinice şi paraclinice foarte stricte), asistenţa acestor bolnavi într-un serviciu de specialitate măreşte şansele de supravieţuire şi de recuperare.
Trebuie menţionat faptul ca pacienţii ce pot beneficia de acest tratament trebuie să se încadreze într-un anumit deficit neurologic, iar timpul de intervenţie trebuie să fie cât mai scurt. Recomand persoanelor care sunt predispuse la astfel de probleme, precum şi familiilor acestora, să monitorizeze cât mai atent toate evoluţiile clinice”, ne-a declarat medicul neurolog, Florentina Popescu.
Post your comments