Cu riscul de a ne repeta, trebuie să recunoaştem că şedinţele Consiliului judeţean îşi merită tot timpul alocat. Într-un oraş fără cinematograf, fără teatru, fără spectacole, Consiliul judeţean a rămas singurul loc unde, ce este drept, doar câteva persoane privilegiate, pot râde fără să plătească vreun ban. Din nefericire, Costică Buduru a devenit tot mai tăcut şi mai serios în ultimul timp, astfel că Mihnea Boerescu a devenit primadona Consiliului judeţean.
Luni, 8 februarie, şedinţa ordinară a Consiliului judeţean, cu 50 de puncte pe ordinea de zi. Pe lângă problemele ” fierbinţi”, aprobarea bugetului Consiliului judeţean şi repartizarea pe comune a sumelor defalcate din cota de TVA, 37 de hotărâri vizau aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare din casele de tip familial, din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. În mare formă, consilierul Mihnea Boerescu a avut şi aici ceva de comentat:
Mihnea Boerescu: Am auzit nişte zvonuri, că în aceste căsuţe mâncarea nu este bună, după ce o altă firmă a preluat serviciul de catering. Aş vrea să merg pe neaşteptate, să verific dacă zvonurile sunt adevărate. Care este procedura?
Cei obişnuiţi cu protocolul de acces în aceste aceste căsuţe, bineînţeles că au izbucnit în râs:
„Îţi trebuie aprobare de la compartimentul de relaţii cu publicul!”
Mihnea Boerescu: Şi care este procedura să obţin aprobarea, să merg incognito?
Vasile Mustatea: Este prima oară când aud acest lucru, doar în vremea în care serviciul de catering era făcut de Bratu ,erau astfel de sesizări.
Mihnea Boerescu: Nici nu ştiu cine este domnul Bratu!
Vasile Mustatea: Beche!
Mihnea Boerescu: Cine este Beche?
Vasile Mustatea: Domnule consilier, aveţi posibilitatea să faceţi o interpelare şi direcţia specializată o să vă pună la dispoziţie toate informaţiile necesare. Nu sunteţi poliţist, să mergeţi incognito prin căsuţele de copii. Aveţi acces la meniu zilnic, norma de hrană, tot ce vă interesează.
Un consilier, care lucrează în centrul de la Târnava, intervine şi el:” Mâncarea este bună, nu sunt probleme”!
Mihnea Boerescu: Acum am înţeles, este bună. Dar este şi suficienţă?
Constantin Basangiac: Termenul de ” suficient” este relativ. Eu pot să mănânc o friptură şi îmi este suficient. Altul, poate să mănânce trei fripturi şi tot să nu o fie satul. Despre ce vorbim aici?
Vasile Mustatea: Aşa este, ” suficient ” nu este un termen de referinţă.
Deoarece Mihnea nu a reuşit să depăşească dilema ” cum poate să meargă incognito, cu aprobare, în inspecţie la căsuţe”, din experienţă proprie îi prezentăm doar trei variante de lucru:
1. Varianta riscantă: Într-un moment de neatenţie al angajaţilor, poate să sară gardul instituţiei. Există riscul să fie păzită de câini.
Din acest moment se afla pe cont propriu.
2. Varianta „Damă cu camelii”: Îşi pune o bonetă pe cap, şorţuleţ şi se prezintă zâmbind la uşa instituţiei, spunând că este noua bucătăreasă.
3. Varianta optimă: Îşi cumpără de la magazinele de profil, veșminte cu specific bisericesc. Se prezintă la căsuţe şi spune că este preotul
şi a venit să boteze copiii.
Post your comments