INTERVIU: Deputatul PNL de Giurgiu Gabriela Horga vorbeşte despre activitatea parlamentară şi proiectele pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu

Horga

 

În primul an în Parlament, Gabriela Horga (deputat PNL) a fost implicată în mai multe proiecte naționale și locale care au devenit realitate sau sunt într-un stadiu avansat

Maria Gabriela Horga (PNL) este la primul mandat în Parlament, fiind vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanţe și bănci din Camera Deputaților. Anterior, a fost secretar de stat la Cancelaria prim-ministrului Ludovic Orban, având atribuții legate de fiscalitate, finanţe publice, economie, mediul de afaceri şi investitorii străini. 

Într-un interviu acordat publicației noastre, ne-a explicat ce proiecte legislative a inițiat, cum a obținut sprijin pentru acestea și cum a susținut proiectele administrației locale liberale din județul Giurgiu.

Cum a fost primul an în Parlament?

Eu, indiferent de locul de muncă, îmi fixez niște ținte și le urmăresc cu toate forțele. Cred în pragmatism, cred că trebuie să respectăm promisiunile pe care le-am făcut oamenilor. Urmăresc fiecare etapă a proiectelor pe care le-am promis în campania electorală. În orice moment, pot să prezint stadiul proiectelor în care m-am implicat, să le spun cetățenilor ce am făcut pentru ei, pentru că datoria parlamentarilor este față de cetățeni.

Nu îmi place populismul, aleg acele proiecte pentru care identific o sursă de finanțare clară. Am inițiat proiecte de lege și am urmărit traseul acestora, pentru că este nevoie de implicare totală la fiecare pas procedural. Întrucât eu cred în lucrul în echipă, m-am implicat și în sprijinirea unor proiecte propuse de colegi, în calitate de coinițiator. Tot lucrul în echipă, de data aceasta alături de colegii din PNL Giurgiu, a fost un factor cheie în realizarea unor proiecte pentru județul Giurgiu.

Puteți să ne dați exemple de proiecte majore care au fost discutate în Comisia pentru buget, unde sunteți vicepreședinte?

Eu am avut parte de continuitate – în sensul că ordonanțele de urgență pentru sprijinirea economiei, în redactarea cărora am fost implicată pe vremea când lucram la Guvern, au ajuns în Parlament, la comisia pentru buget, unde sunt vicepreședinte. De fiecare dată, am completat actele normative, ținând cont de evoluția economiei, pentru că pandemia a determinat autoritățile să alterneze perioadele de restricții cu cele de relaxări.

Organizatorii de expoziții, târguri, congrese vor beneficia de sprijin, în urma amendamentului depus de mine, prin compensarea a 20% din pierderile companiilor. Am introdus aceste categorii pe lista celor care beneficiază de schema de ajutor de stat propusă în anul 2020 de guvern condus pentru a compensa pierderile din industria HoReCa.

Programele IMM Invest si Agro IMM Invest au fost prelungite, a fost introdus programul IMMFactor, iar eu am depus mai multe amendamente pentru a facilita accesul IMM-urilor la acest program.

Criza economică provocată de pandemie a generat și creșterea prețurilor la energie. Cum a acționat Parlamentul pentru a rezolva această problemeă?

Parlamentul a adoptat deja măsurile de ajutor pentru consumatori pentru facturile de curent electric și gaze naturale. Aceste măsuri se aplică deja, îndepând de la 1 noiembrie.

Concret, s-a introdus plafonarea prețurilor la distribuitorii de energie electrică și gaze naturale, pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, la maxim 1 leu/kWh preț final pentru energia electrică și 0,37 lei/kWh la gaze naturale.

Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale va fi aplicată, indiferent de consum, pentru spitale, unități de învățământ, creșe, profesii liberale, ONG-uri, furnizori de servicii sociale, unități de cult.

Clienților casnici li se va acorda o compensare unitară în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, la energia electrică. Dacă prețul se duce peste 1 leu/KWh, intervine plafonul.

Totodată, compensarea acordată clienților casnici pentru gaze naturale crește până la maxim 33% din valoarea facturii.

De asemenea, am votat pentru reducerea TVA pentru lemnele de foc de la 19% la 5%. A fost admis un amendament în acest sens la un proiect de lege de completare a Codului Fiscal, depus de PNL în 2018. Proiectul, așa cum a fost completat de PNL, prevede o cotă redusă de 5% pentru livrarea de lemn de foc pentru persoane fizice, sub forma de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare. Astfel, va rezulta un preț final mai mic pentru populație. A mai fost votat și un alt proiect care asigură o aplicare firească și simplă a cotei reduse pe tot lanțul, eliminând și tentația de fraudă la capătul lanțului când s-ar trece de la cota de 19% la cea de 5%. Cred că este la fel de important ca o familie, dar și o scoală, gradiniță, primărie sau agent economic să beneficieze de cota redusă.

În ceea ce privește situația de la noi din județ, guvernul liberal ne-a sprijinit, în mod concret, așa cum a făcut și cu alte comunități din țară. În luna octombrie primaria Giurgiu a mai primit o altă alocare de 5 milioane lei pentru echilibrarea bugetului, o mare parte din această sumă fiind utilizată deja pentru furnizarea căldurii. Municipiului Giurgiu i-a fost alocată, în noiembrie, suma de 3,7 milioane de lei pentru sistemul de încălzire centralizată. În decembrie, a fost alocată suma de 5 milioane de lei pentru aceeași destinație.

Dincolo de problemele urgente, ați indentificat și alte direcții de schimbare a României?

De exemplu, digitalizarea, care era oricum necesară, dar am simțit nevoia să accelerăm procesul odată cu venirea pandemiei.

Persoanele care doresc vor putea să folosească semnătura electronică calificată și pe cea avansată, la semnarea contractului de muncă și a actelor adiționale. În Parlament au fost preluate și amendamente dintr-un proiect de lege inițiat de Violeta Alexandru, proiect pe care l-am semnat și l-am susținut.

De la 1 ianuarie 2022, va intra în vigoare o lege care prevede că instituţiile publice nu vor mai avea dreptul să solicite copii după avize sau alte documente care au fost emise deja de alte instituţii publice. Parlamentul a votat propunerea la care sunt coinițiator, alături de colegul meu, George Tuță. Autoritățile trebuie să comunice între ele pentru obținerea acestor documente. Astfel, nu i se va mai solicita nimănui la ghișeu o copie după buletin sau alte documente oficiale.

Am depus, împreună cu colegii mei Sebastian Burduja și Diana Morar, un nou proiect de lege, menit să completeze legea deja intrata în vigoare. Potrivit acestuia instituțiile publice și organele de specialitate ale administrație publice care solicită copii ale unor acte care nu sunt emise de autorități ale statului trebuie să asigure fotocopierea gratuită a acestora. Aici se încadrează, de exemplu, copiile după diplomele de studii emise de universități. De asemenea, propunerea legislativă urmărește instituirea obligației în sarcina autorităților și instituțiilor publice de a pune la dispoziția cetățenilor, în mod gratuit, în format fizic pe hârtie, dar și electronic, pe website-ul propriu, modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate.

Cota redusă de 5% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) se va aplica și manualelor, cărților, revistelor în format electronic sau audio, după ce legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Am semnat și susținut acest proiect de lege, inițiat de colegii mei Cătălin Teniță (USR) și Sebastian Burduja (PNL). Prin inițiativa legislativă votată de Parlament, dorim să susținem lectura, mai ales în rândul tinerilor. Aceștia folosesc în principal dispozitive electronice, precum tablete sau telefoane.

Digitalizarea poate fi o soluție și pentru combaterea evaziunii fiscale?

Folosirea unor instrumente moderne de plată poate contribui la combaterea evaziunii fiscale și la creșterea siguranței în perioada de pandemie.

Firmele vor avea obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar precum transferul de credit, debitarea directă sau cardul de plată, dacă Parlamentul va aproba un amendament în acest sens, pe care l-am depus împreună cu colegul meu, George Tuță.

Este absolut normal în anul 2021 ca un mijloc de plata electronic să fie pus la dispoziția clientului care îl solicită, dacă îl solicită.

Cash-ul din economie a ajuns la sfârşitul primului semestru din 2021 la peste 92,8 miliarde de lei, marcând un nou maxim istoric, după o creştere cu 12,7% faţă de nivelul din iunie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Națională.

Fără să generalizez, este evident că este mai ușor să faci evaziune fiscală atunci când folosești numerar, decât atunci când folosești plăți electronice. Știm cu toții că se întâmplă ca oamenii să plătească în numerar, să nu primească chitanță și, din grabă sau din comoditate, să accepte această situație. Sunt bani pe care statul îi pierde.

În campania electorală, ați făcut o serie de promisiuni specifice, în ceea ce privește infrastructura din Giurgiu. În ce stadiu se află aceste proiecte?

Centura Mihăilești a fost recepționată și dată în folosință. Deblocarea acestui proiect în septembrie 2020 și finalizarea lui a fost realizată de guvernele PNL. Este un proiect pe care noi l-am promis și promovat, încă din campanie, iar astăzi este un obiectiv îndeplinit.

Varianta ocolitoare va decongestiona traficul în zona urbană a orașului Mihăilești, oferind siguranță în circulație, reducerea timpului de transport și reducerea poluării sonore și a aerului.

Construirea centurii va avea ca efect reducerea timpului de călătorie pe varianta de ocolire a orașului Mihăilești și creșterea vitezei medii de deplasare de la 24,3 km/h la 85 km/h.

Teoretic, proiectul a demarat în 2011, dar în realitate nu a fost o prioritate pentru niciunul dintre guvernele de până în 2019, fiind amânat de mai multe ori. Ultima dată, CNAIR a reziliat contract în aprilie 2019, la cererea lui Răzvan Cuc (PSD), ministrul Transporturilor din acel moment. În septembrie 2020, Guvernul PNL a deblocat proiectul.

Din 20 decembrie, noul drum de legătură dintre DN 5 și Vama Giurgiu va fi deschis circulației. Vom avea un drum modern care va asigura o conexiune rapidă cu Vama Giurgiu și Podul Prieteniei spre Ruse.

Contractul pentru Drumul de Legătură DN 5 – Podul Prieteniei a fost semnat în noiembrie 2019, în prima lună a guvernării liberale, de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode.

Drumul de legătură DN5 – Podul Prieteniei este un proiect de 5,72 km lungime și va avea 4 benzi cu parapet median.

Anula cesta, au început lucrările de execuție la podul de cale ferată de la Grădiștea, un alt semn că echipa PNL Giurgiu își onorează promisiunile făcute în campania electorală.

Contractul a fost semnat în decembrie anul trecut de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban și de Ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode. Este un proiect în valoare de circa 650 de milioane de lei, ce se va derula pe parcursul a doi ani. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile.

Noul pod peste râul Argeș va avea o deschidere centrală de 145 de metri, a doua ca lungime după cea a podului de peste Dunăre, de la Cernavodă.

Podul de la Grădiștea s-a prăbușit acum 16 ani din cauza viiturilor, iar lucrările de reconstruire a acestuia au fost amânate în mod repetat, pentru că guvernele care s-au perindat nu l-au considerat important.

Lipsa acestui pod lungește semnificativ distanța pe calea ferată dintre București și Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle. Din acest motiv, un tren ajunge de la București la Giurgiu în 2 ore și jumătate sau chiar 3 ore.

Cred că infrastructura este vitală pentru dezvoltarea județului și atragerea investitorilor.

Din acest motiv, echipa PNL Giurgiu, formată din aleși locali, parlamentari, președintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a acționat unitar pentru a obține sprijinul guvernelor liberale pentru aceste investiții.

Județul Giurgiu este cunoscut pentru restanțele sale în ceea ce privește educația tinerilor. V-am văzut, alături de autoritățile locale, foarte implicată în încercarea de a schimba această situație….

Anul trecut, Giurgiu și alte două județe erau singurele care nu aveau nicio formă de învățământ dual. Avem, deja, anul acesta două clase și anul viitor vom avea cinci. Sunt implicate două instituții de învățământ. Președintele Consiliului Județean, Dumitru Beianu si vicepreședintele CJ, Elisabeta Mihalcea, duc o muncă de convingere a tinerilor, a părinților și a mediului de afaceri să se implice în această formă de învățământ, care permite formarea profesională. Pentru copii din afara municipiului, implicați în acest proiect, este asigurată o masă caldă, transportul și cazarea. Pregătim un campus de 15 milioane de euro, destinat învățământului dual.

Prin educație, tinerii capătă o șansă suplimentară în viață și o motivație pentru a rămâne în județ.

Un astfel de interviu nu poate ocoli și o întrebare aflată pe buzele tuturor: PNL este la guvernare cu PSD, deși ați început mandatul printr-o alianță cu USR. Cum vedeți dumneavoastră această guvernare cu un partid pe care l-ați criticat în campania electorală?

În forurile statutare, președintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a votat împotriva unei alianțe cu PSD, respectând mandatul dat de filiala județeană. Într-o democrație majoritatea decide și majoritatea din PNL a decis în alt fel. Am mai spus, acum, speranța unei bune guvernări vine de la prim-ministrul Nicolae Ciucă, despre care cred că va face mai multe politici și mai puțină politică. Este nevoie de asta.

Așa cum de-a lungul carierei s-a achitat cu succes și dedicare de datoriile sale, plec cu convingerea că se va achita în același fel și de datoria primită astăzi față de România. Deși sunt mulți politicieni care doar vorbesc de patriotism, Nicolae Ciucă, în schimb, chiar a demonstrat printr-o întreagă carieră că este un patriot veritabil.

 

 

 


Publicat  :  decembrie 17, 2021

Related Articles

Post your comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 

ziare