Moda unor sondaje interne pentru stabilirea candidaţilor partidului pentru funcţiile eligibile a fost lansată de către PSD, undeva prin anul 2004. S-a renunţat după scurt timp la ea, conştientizându-se efectul de bumerang pe care aceste cercetări sociologice interne îl pot produce.
În condiţiile în care vor fi mai mulţi candidaţi, se vor cristaliza mai multe tabere în sânul partidului. Cu doar câteva luni înainte de alegerile propriu-zise, este imposibil că mecanismul partidului să mai funcţioneze ca un tot în ziua alegerilor.
Practica sociologică arată faptul că aceste cercetări sunt realizate de către un cerc restrâns de specialişti, fără ca principalii competitori să ştie că fac parte dintr-un ” concurs de popularitate”.
Doar americanii au adoptat această metodă a întrecerii interne, dar acolo există o altă cultură politică. La noi, să fim siguri că acel coleg de partid care se va înscrie într-un sondaj alături de tine, şi-l va pierde, o să devină principalul adversar.
La Giurgiu, cele două partide politice importante, PSD şi PNL, au anunţat că vor desfăşura o cercetare sociologică, înainte să-şi oficializeze candidatul la primărie.
La PSD, în cursa s-au înscris Nicolae Barbu şi Alexandru Vladu. La PNL, în competiţie sunt Nicolae Florian şi Noruţ Stanisteanu. În condiţiile în care intenţia de vot între aceştia este în acest moment doar de câteva procente, crede cineva că nu vor căuta un alt partid din partea căruia să candideze?
Aşa cum se prefigurează în acest moment, vom avea un an electoral 2016 cu foarte mulţi candidaţi pentru Primăria Giurgiu. Mulţi dintre ei speră să câştige pe ultima sută de metri, în perioada campaniei electorale.
„Propaganda ajută la menţinerea fidelităţii partizanilor unui partid prin faptul că le-a confirmat decizia, deci a avut efect de întărire a deciziei iniţiale de vot. Propaganda unui partid are menirea să asigure, să solidifice, să stabilizeze intenţia de vot şi să o traducă finalmente într-un vot real. Partidele îşi pot modifica propaganda cu o marjă considerabilă de risc şi niciodată din proprie iniţiativă.
În ceea ce priveşte alegătorii, o campanie de succes nu constă atât în câştigarea unor noi adepţi, cât în prevenirea unor pierderi în rândul alegătorilor deja decişi. Argumentele noi şi reîntărire celor vechi îi dau alegătorului un aer reconfortant în decizia de vot”-Paul Felix Lazarsfeld, „Fluxul comunicării în masă”.
Post your comments