Frații Budulacu au ajuns la mine fără direcție, fără sprijin…
I-am ajutat concret – le-am făcut dosarul pentru ajutor social, ca să poată respira, ca să nu fie lăsați de izbeliște.
Dar în spatele acestei situații există ceva care nu poate fi ignorat…
Un om – cunoscut de toți – care încearcă să profite de ei. Să-i încurce. Să-i ducă în eroare. Să le ia ceea ce au mai rămas.
Asta nu e doar o greșeală.
Este o alegere.
Și când alegi să te ridici pe spatele unor oameni neajutorați, trebuie să știi un lucru:
nimic nu rămâne fără urmări.
Îi spun clar, fără ocolișuri:
Oprește-te!
Nu mai folosi avocați, nu mai cere acte, nu mai încerca să creezi presiune.
Nu vei reuși. Nu voi permite.
Casa aceea nu e o oportunitate.
Este tot ce au.
Iar pentru cel care crede că poate câștiga așa…
Să nu uite: viața întoarce lucrurile exact când te aștepți mai puțin.
Și poate, într-o zi, chiar urmașii lui vor ajunge în locul celor pe care azi îi nedreptățește.
Eu nu întorc privirea.
Eu nu tac.
Pentru că atunci când cineva nu se mai poate apăra…e datoria noastră să o facem în locul lui.
Post your comments