Giurgiu Pe Surse – actualitate giurgiu, administratie giurgiu, stiri politice, social economic, editoriale giurgiu, dezvaluiri, soc, cancan, stiri locale

În data de 25 septembrie 2026, Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, a dat sentința în dosarul nr. 6677/2025 (3803/2025), dosar în care inculpați au fost Ștefan Renato Petrescu, Mihaela Ionela Răriș (administratori ai firmei GBG Business Criad SRL) și cea mai „scumpă avocată” din România, giurgiuvenca Theodora Calagiu ( Cazacu, după căsătoria cu avocatul DNA Mihăiță Cazacu, cel care a anchetat privatizarea Pieței Centrale din Giurgiu). Trebuie menționat faptul că printre bunurile pe care GBG Business Criad SRL le deține se află și spațiul din zona centrală unde își desfășoară activitatea mai multe firme importante.
Dosarul este o parte din odiseea proceselor declanșate în urma însușirii de către Ștefan Renato Petrescu a acțiunilor firmei GBG Business Criad SRL de la proprietarul de drept Ștefan Adrian Iliescu, fiul fostului primar al municipiului Giurgiu, Lucian Iliescu. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Pe principiul „ nu este prost cine cere, ci cine plătește”, avocata Theodora Calagiu Cazacu a fost singura achitată dintre cei trei inculpați judecați în dosarul cu un prejudiciu total de 2.940.300 de euro. Curtea de Apel București i-a condamnat, pe 25 septembrie, pe cei doi administratori ai GBG Business Criad SRL la pedepse cu suspendare și la plata unui prejudiciu total de 2,94 milioane de euro. Firma, cei doi administratori condamnați la fond, dar chiar și Theodora Calagiu Cazacu, au contestat decizia, urmând ca aceasta să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mai multe amănunte despre acest dosar, a cărui sentință a fost obținută și consultată și de către noi, în urma unei solicitări în baza Legii 544/2001 către Curtea de Apel București, au fost publicate de către ziarul de investigații NewsCenter.ro.

Documentul arată că proprietatea asupra firmei GBG Business Criad SRL era disputată de Ștefan Renato Petrescu și Ștefan Adrian Iliescu, acuzarea apreciind că Petrescu era interesat să obțină sprijinul avocatei pentru a-și păstra afacerea și a se apăra în dosarele penale, chiar cu prețul unor obligații dezavantajoase pentru societate. Delapidarea s-a produs prin asumarea de către administratori a unor obligații de plată pentru onorarii avocațiale considerate prejudiciabile firmei, Ștefan Renato Petrescu semnând contracte și acte adiționale de 1,31 milioane de euro, iar Mihaela Ionela Răriș de 1,63 milioane de euro. Creditorul era cabinetul avocatei Elena Theodora Cazacu, care a cerut executarea silită a societății, instanța considerând că administratorii aveau obligația să protejeze patrimoniul firmei și că prejudiciul exista inclusiv prin crearea unor datorii executorii, chiar dacă nu toate sumele fuseseră încasate.
GBG Business Criad SRL a fost înființată în 2010 de Adrian Cătălin Grosu, iar în 2011 în acționariat a intrat Global Business Group Ltd. Ștefan Renato Petrescu a administrat firma din decembrie 2010 până în august 2022, Mihaela Ionela Răriș i-a preluat mandatul în august 2022 și a fost revocată în noiembrie 2023, iar din septembrie 2023 administratori au devenit Pavel Marin și Petrescu, deținând fiecare câte 50% din firmă conform platformei ListaFirme.ro, în timp ce Omega Consultance a fost eliminată din structură.
Procurorii au susținut că administratorii au acceptat servicii care nu erau necesare, onorarii excesive și clauze dezavantajoase în perioada 2019-2023. Prima componentă a privit trei contracte și opt acte adiționale cu onorarii de 1.310.000 de euro semnate cu Petrescu (unul ajungând la 930.000 de euro, celelalte la 250.000 și 130.000 de euro). Pe 18 martie 2022, avocata a cerut executarea silită, iar până la 29 martie 2024 i se eliberase suma de 637.708,97 euro. A doua componentă a privit patru contracte și cinci acte adiționale semnate de Mihaela Ionela Răriș în martie-august 2023, în valoare de 1.630.300 de euro cu TVA, incluzând trei contracte din 11 iulie 2023 pentru recuperarea de creanțe care prevedeau un onorariu inițial de 100.000 de euro, un onorariu de succes de 100.000 de euro și o majorare de 150.000 de euro, totalizând 416.500 de euro fiecare, cu clauze de plată a onorariului de succes chiar și în caz de denunțare unilaterală.
În motivarea instanței privind achitarea Theodorei Calagiu Cazacu, s-a reținut că probele au contrazis teza acuzării precum că societatea nu ar fi beneficiat de servicii juridice. Instanța a arătat că actele respectau legislația profesională, că expertiza criminalistică a infirmat suspiciunile privind modificarea frauduloasă a sumelor prin adăugarea de zerouri și că legea permite libertatea negocierii onorariilor în funcție de complexitatea cauzelor, acestea neputând fi cenzurate penal doar pentru că depășesc plafoanele minimale sau uzanțele. Apărarea avocatei a subliniat că transferurile au rezultat dintr-o procedură legală de executare silită derulată prin executor și în baza unor titluri executorii, nu din dispoziții de plată date de administratori pentru însușirea banilor în interes propriu, iar litigiile contractuale trebuiau tranșate pe cale civilă.
În contrast, Curtea i-a găsit vinovați pe cei doi administratori pentru încălcarea obligației de a proteja patrimoniul firmei. Ștefan Renato Petrescu a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru delapidare și trei luni pentru sustragere de sub sechestru, primind o pedeapsă rezultantă de doi ani și o lună de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru trei ani, după ce a transferat 15.000 de lei din contul său către fiica sa în disprețul măsurilor asigurătorii. Mihaela Ionela Răriș a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani. Ambilor li s-au impus 90 de zile de muncă în folosul comunității, programe de reintegrare, interdicții privind exercitarea funcției de administrator și obligația de plată pe latura civilă către firmă: 1.310.000 de euro în sarcina lui Petrescu și 1.630.300 de euro în sarcina lui Răriș, cu menținerea măsurilor asigurătorii pe bunurile acestora, în timp ce sechestrul pe bunurile cabinetului avocatei a fost ridicat.

În loc de concluzii:
„ Paradoxal, fiind întrebată de procuror cum aprecia valoarea de circa 2.000.000 de lei a onorariului dintr-un singur contract de asistență juridică față de valoarea creanței pretinse în dosarul civil aferent, de circa 400.000 de lei, inculpata a răspuns: ” mult „.”