„Violeta ” a fost îngropată în cimitirul din Comana, cu identitate necunoscută.
Au început audierile militarilor de la unităţile din zonă. Acestea se desfăşurau foarte greu, erau rezervaţi şi cu greu colaborau cu anchetatorii. În disperare, au apelat la procurorul militar Coteanu, au crezut că o să fie fie mai deschişi. Dar, cum era în armată în acea perioadă, dimineaţa tăiau un porc, îl pregăteau la popotă şi nu mai aveai pe cine interoga.
„Am interogat sute de militari, fără niciun rezultat. Au ieşit la iveală zeci de alte cazuri, dar nimic care să aibă legătură cu investigaţia noastră. Mare scandal a izbucnit când, unul dintre plutonieri şi-a motivat alibiul pentru noaptea în care a avut loc crima, prin faptul că era în pat cu soţia comandantului”.
Au trecut deja 6 luni de la crimă, iar identitatea victimei era necunoscută, cazul părea unul închis.
” Căpitanul Ancu, cel care coordona ancheta, era de o meticulozitate extraordinară. Toate discuţiile legate de anchetă le nota în agendă, cuvânt cu cuvânt. La sfârşit, avea 12 agende completate. Ar fi interesant dacă aceste agende ar mai putea fi găsite.
Într-o dimineaţă, la şedinţa operativă, căpitanul Ancu a venit cu o propunere care urma să schimbe tot cursul anchetei: să publicăm fotografia victimei într-un ziar naţional „.
Era perioada de glorie a Evenimentului Zilei. O giurgiuveancă, Adina Anghelescu lucra acolo. A publicat câteva date despre caz şi fotografia ” Violetei”. După câteva zile, aceasta a fost identificată de către sora ei.
Ionescu Pasca Violeta era numele real al victimei. O tânără săracă din judeţul Olt, care a venit în Bucureşti pentru a-şi câştiga existenţa.
„După ce am stabilit identitatea acesteia, am ajuns în scurt timp şi la principalul suspect.
Am reuşit să stabilim toate datele crimei: când a avut loc, cum şi motivul. I-am descoperit şi complicele. Ne-a fost însă imposibil să-l determinăm să-şi recunoască crima. Era de inteligenta diabolică, a reuşit să treacă cu bine trei teste poligraf, cu psihologi diferiţi.”
După ce au stabilit principalul suspect, anchetatorii au descoperit că acesta era recidivist, mai avea în cazier o condamnare pentru viol:
” Am fost uimiţi să descoperim că, în perioada în care a mai fost arestat, a citit toate dosarele de omor din arhiva penitenciarului. La primul interogatoriu ne-a spus râzând: ” Există şi crimă perfectă”.
Avea dreptate, a fost aproape, foarte aproape.
Post your comments