Aşa cum am promis, revenim astăzi cu detalii suplimentare şi acte oficiale ce dovedesc că Episcopia Giurgiu a comis o mare eroare în momentul în care a decis să ridice, fără acoperire legală, Biserica din lemn din satul Călugăreni, monument istoric construit în secolul XIX.
Nimeni nu pune la îndoială bunele intenţii ale acestui demers, este vorba doar despre modul în care a fost respectată legea, căreia trebuie să se supună şi reprezentanţii Episcopiei.
În dreptul la replică pe care Episcopia Giurgiu l-a emis, în urma materialelor pe care noi le-am publicat pe această temă, sunt ataşate două acte oficiale prin care reprezentanţii bisericii consideră că au avut aprobările necesare să ridice, fără să informeze pe nimeni, un monument istoric de pe amplasamentul existent, şi să-l împartă prin diferite locaţii din ţară.
Există o adresă a Direcţiei judeţene pentru cultură şi patrimoniu naţional, din data de 03.07. 2012, prin care Parohia Călugăreni este înştiinţată că are avizul necesar pentru începerea lucrărilor de conservare şi descărcare de sarcină arheologică pentru acest monument. Peste 4 luni avizul este extins şi pentru reconstruirea bisericii.
Trec aproape 3 ani de la obţinerea acestor avize, singurele de altfel şi la sfârşitul lunii februarie 2015 biserica este ridicată de către reprezentanţi ai Episcopiei Giurgiu şi dusă la mănăstirea „Sf. Ioan Rusul” din comuna Slobozia.
În urma mai multor sesizări primite din partea locuitorilor, în data de 9 martie 2015 primarul comunei Călugăreni, Marin Voinea, trimite către Instituţia Prefectului o informare prin care solicită instituţiilor abilitate să identifice persoanele ce au sustras monumentul istoric din localitate:
„În cursul lunii februarie 2015 am fost sesizaţi de un grup de cetăţeni că acest monument istoric a fost sustras de către persoane necunoscute şi cu toate investigaţiile făcute pe plan local nu s-au semnalat elemente care să conducă la depistarea persoanelor vinovate.
Ţinând seama de valoarea istorică şi arhitecturală a monumentului sus-menţionat, vă adresăm rugămintea, cu deosebit respect, să dispuneţi organelor abilitate să declanşeze acţiunile de cercetare în vederea depistării persoanelor vinovate şi tragerea acestora la răspunderea penală ce se impune”.
Este adresa cu numărul 624/09.03. 2015, ataşată în material (pdf)
Marin Voinea, primarul comunei Călugăreni spune că a făcut acest lucru deoarece bisericuţa se află în proprietatea consiliului local Călugăreni, instituţie care nu a primit nicio informare despre intenţiile Episcopiei:
„Primăria Călugăreni are în administrare şi în proprietate acest monument.
În domeniul public al comunei Călugăreni, aprobat prin hotărâre de guvern, apare şi Biserica din lemn şi cimitirul din jurul acesteia. Avem şi o adresă de la Direcţia de Cultura în care sunt enumerate monumentele aflate pe raza comunei noastre pe care trebuie să le administrăm.
Cum să vină cineva să ridice un bun care nu-i aparţine, fără să te întrebe? Nu contează pretextul, trebuia întocmit cel puţin un proces de predare – primire.
Legat de acest moment istoric, noi am mai avut probleme în decursul timpului, pentru că au mai avut loc intervenţii aici fără ca autorităţile locale să fie înştiinţate.
În 2011, nişte persoane ne-au solicitat să aprobăm să restaureze biserica. Solicitarea este din data de 6.04.2011 şi în aceasta se spune: „O echipă de tineri urbanişti şi arhitecţi doreşte restaurarea bisericuţei din lemn din localitatea Călugăreni.” Noi nu le-am dat niciun aviz scris. Le-am spus că este foarte bună iniţiativa lor, dar să obţină autorizaţiile necesare şi biserica să rămână pe amplasamentul ei.
Acum câţiva ani mai a venit o echipă de cercetători care, fără niciun fel de aprobare, au început să lucreze în acest perimetru. Cei care locuiesc în aproprie m-au sunat că sunt persoane necunoscute care sapă prin cimitir şi dezgroapă morţii. Viceprimarul a anunţat poliţia din localitate. Şi acum au rămas tranşee prin tot cimitirul. Oamenii sunt foarte revoltaţi.”
Acesta este în mare cazul „Biserica din lemn” din Călugăreni. Nu a este vorba despre niciun preot din zonă care ne-ar fi pus să dezvoltăm acest subiect, nu este nici rea intenţie faţă de conducerea Episcopiei Giurgiu, este doar adevărul.
Analizând toată situaţia, am ajuns la concluzia că problemele sunt determinate de marea eroare în care se află reprezentanţii bisericii: consideră că toate lăcaşurile de cult se află în proprietatea lor, în condiţiile în care multe dintre acestea sunt în proprietatea comunităţii locale.
Claudiu Cimpoeru, Cristina Rotaru
Post your comments