La Spitalul Judeţean Giurgiu RMN-ul şi Computerul tomograf sunt confundate cu operaţia estetică!

spital

La sfârşitul anului 2011 fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu Dumitru Beianu a luat una dintre cele mai importante decizii pentru modernizarea Spitalului judeţean Giurgiu: instituţia pe care o conducea a făcut un contract de leasing, in valoare de 2,2 milioane euro, cu aceşti bani fiind cumpărat un computer tomograf (TC) performant, un aparat de Rezonanţă Magneto-Nucleară (RMN), patru mese de operaţie moderne şi un aparat Roentgen pentru sala de operaţii a secţiei traumatologie ortopedie. Pentru acest leasing, Consiliul Judeţean plăteşte lunar o rată de aproximativ 2 miliarde de lei. Sunt aparate ultra performante, pe care puţine spitale din Bucureşti şi le-au permis.

Cu toate acestea, mult timp aceste aparate nu au fost utilizate, deoarece nu existau medici specialişti. Conducerea Spitalului Judeţean a ales să-şi bată joc atât de sănătatea cât şi de banii contribuabililor, preferând să specializeze „cai bătrâni”, giurgiuveni de-ai noştri, în loc să atragă medici tineri din Bucureşti. E ca şi cum vrei să faci dintr-un muncitor ce toată viaţa a lucrat la strung, un performant programator.

Rezultatele acestei politici a conducerii spitalului s-a văzut imediat: diagnosticele sunt stabilite eronat, aparatele funcţionează doar 6 ore pe zi, media de pacienţi deserviţi fiind, conform chiar spuselor medicului Mihai Petre, directorul spitalului, de doar 6 pacienţi pe zi, adică un pacient pe oră, în condiţiile în care un examen RMN durează între 15-20 de minute.

Astfel s-a ajuns în situaţia ca listele de înscriere pentru o examinare la RMN sau la TC, să se întindă pe durata a 6 luni, de parcă pacientul a solicitat operație estetică. Sunt sute de cazuri de persoane cu probleme mari de sănătate ce nu pot beneficia de aceste metode moderne de investigaţii, deoarece au fost programate pentru control peste 6 luni.Vă imaginaţi că sunt oameni cu dureri cumplite, a căror viaţă este pusă în pericol de indolenta celor care manageriază sistemul de sănătate din Giurgiu.

În majoritatea intervenţiilor pe această problemă, Mihai Petre arată cu degetul către pacienţi, care ar fi dezvoltat o adevărată pasiune faţă de aceste aparate, extenuându-i pe „săracii” medici. Nu spune nimic despre faptul că acestea sunt folosite pentru o gamă largă de probleme medicale, iar folosite corespunzător, ceea ce nu se întâmplă în cazul spitalului din Giurgiu, sunt foarte precise în stabilirea diagnosticelor.

Astfel că, mulţi pacienţi aleg clinicile şi spitalele din Bucureşti, unde plătesc sume importante de bani pentru probleme medicale care, în mod normal, ar putea fi rezolvate la spitalul din Giurgiu.


Publicat  :  iulie 22, 2014

Related Articles

Un comentariu

  1. o giurgiuveanca

    Mai mult, dupa asteptarea de sase luni, mai ai de asteptat inca vreo luna pana…vine interpretarea rezultatului de la Bucuresti!

Post your comments

Your email address will not be published. Required fields are marked *

 

ziare