Aproximativ un milion de euro plătiți de către Primăria Giurgiu, de fapt, de către giurgiuveni, reprezintă prețul unor decizii și greșeli administrative luate de către consilierii locali, la inițiativa fostului primar Nicolae Barbu, începând cu anul 2017.
În data de 20 iunie 2016, era semnat contractul nr. 26.066 între Girexim Universal SA și Primăria Municipiului Giurgiu. Prin acest document, asumat de ambele părți, Primăria se obliga să plătească lunar suma de 6,2 lei plus TVA per persoană. 
Totul a funcționat până pe 12 mai 2017, când, sub conducerea lui Nicolae Barbu, Consiliul Local a decis unilateral să modifice clauzele asumate. „ Din pix”, numărul locuitorilor plătitori a fost scăzut drastic, lăsând operatorul fără baza financiară necesară prestării serviciului.
Prinsă în acest „ joc” al modificărilor contractuale, pe care instanțele de judecată le-au demontat ulterior, Primăria a refuzat să mai achite facturile emise legal. Această strategie administrativă a transformat un serviciu public esențial într-o afacere nerentabilă, provocând operatorului pierderi de cash flow de aproape un milion de euro.
Răspunsul oficial primit de la Primăria Giurgiu, în baza Legii 544/2001, este un rechizitoriu al risipei sub mandatul fostului edil. Suma totală pierdută prin executare silită este de 4.698.226,58 lei, bani care includ dobânzi, penalități și cheltuieli de judecată, adică resurse financiare aruncate pe fereastră din cauza unor procese care puteau fi evitate.
Pentru a înțelege amploarea acestui prejudiciu, trebuie făcută o comparație simplă: în 2020, cheltuielile lunare pentru salariile tuturor societăților subordonate ( Pază Publică, GSP, GSL, ADPP) și transportul gratuit al elevilor însumau 3.585.834 lei. Analiza matematică arată clar: orașul a pierdut, dintr-o singură semnătură a lui Nicolae Barbu, mai mult decât costă funcționarea tuturor acestor servicii vitale timp de o lună de zile.
Apare o întrebare de logică elementară: în calitate de administrator al firmelor familiei, Nicolae Barbu și-ar fi permis vreodată să modifice unilateral un contract sau să schimbe regulile jocului în fiecare an, riscând falimentul? Cu siguranță, nu! Atunci când a fost vorba de afacerile personale, regulile de management au fost stricte. Însă, când a venit vorba de banii publici, „ primarul-manager” a ales o cale care a amanetat bugetul orașului.
Unii lideri par mai atenți la conservarea imaginii sau a intereselor proprii, risipind resursele orașului fără rezerve. Această funcție este o onoare, nu o oportunitate de a mări averea familiei sau de a face experimente juridice pe spatele contribuabililor.
Aceste 4,7 milioane de lei nu sunt simple cifre într-un registru contabil; sunt bani luați direct din dezvoltarea orașului, din viitorul parcurilor, școlilor și al infrastructurii noastre. Cine a decontat această eroare administrativă? Nicolae Barbu? Consilierii locali? În niciun caz. Nota de plată a rămas în sarcina noastră, a tuturor, prin fiecare taxă și impozit achitat. În tot acest timp, responsabilii se bucură de un somn liniștit, rămânând cu iluzia autoindusă că au fost niște aleși locali extraordinari, dar „ neînțeleși” de giurgiuveni.
Post your comments