Taxa de drum a fost şi este probabil una dintre cele mai blamate dări impuse de stat românilor, având în vedere faptul că, încă de la impunerea ei, şoferii au plătit din ce în ce mai mult cu fiecare an iar drumurile au arătat din ce în ce mai prost.
Mai mult, au apărut cazuri aberante şi discriminatorii de genul Calugareni-Bercu, prezentat şi aici, în care un cetăţean, deşi se deplasa prin comună în care locuieşte, a ajuns să acumuleze amenzi înnebunitoare doar pentru faptul că drumul care străbate localitate (dealtfel şi singurul) e încadrat drept drum naţional. Evident că un astfel de om se va întreba cum de în Bucureşti, în interiorul localităţii, pot circula un milion de autovehicule fără a plăti rovinieta, iar el, doar pentru că traversa comună până la mama-soacră a acumulat 62 de amenzi pe faptul că nu a plătit taxa de drum.
Referitor la câtă bucurie ne aduce recursul în interesul legii atât de mult mediatizat, luând-o cu începutul, reţinem ca: “[…] procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de ordonanţă privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, […] transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator […]”.
Ce înseamnă asta?
• Toate procesele care vor avea drept motiv de contestaţie lipsa semnăturii agentului, iniţiate după publicarea în Monitorul Oficial a recursului în interesul legii, îl vor putea folosi practic, ca pe o prevedere legală în sprijinul lor şi teoretic, ar trebui să câştige atât timp cât pe procesul verbal nu există o semnătură a unui agent “real”;
• Prevederile recursului în interesul legii produc de asemenea efecte în cazurile aflate deja în stare de judecată, fie că sunteţi în fond sau în calea de atac. Asta înseamnă că, dacă deja vă judecaţi petru o amendă pe rovinieta dar procesul nu s-a terminat, puteţi să solicitaţi instanţei să ţină cont de prevederile recursului în interesul legii despre care vorbim şi să constate nulitatea absolută a procesului verbal.
• Prima veste tristă se referă la cei care se judecă şi obţin o hotărâre definitivă înainte de publicare în Monitorul Oficial a recursului. Aceştia nu vor beneficia de prevederile recursului, deoarece au parcurs deja un ciclu procesual complet şi, în virtutea principiului securităţii sistemului juridic, nu mai pot schimba respectivă hotărâre.
• A doua veste tristă este pentru cei care nu au contestat în niciun fel amenda, rămânând în pasivitate. Indiferent de prevederile recursului în interesul legii, dacă păgubitul nu a depus contestaţie împotriva procesului verbal în termen de 15 zile de la comunicare, nu va putea invoca beneficiile recursului, cererea sa fiind respinsă din start ca tardiv formulată.
Avocat Gabriel Dumitru
Post your comments