Cunoscutul jurnalist Dan Andronic, patronul Evenimentului Zile, cel care ocupa primul loc la Giurgiu pentru Camera Deputaţilor din Partidul Mişcarea Populară, a început un demers jurnalistic în ceea ce priveşte Podul la Grădiştea:
„După cum știți de ceva vreme am intrat în campanie electorală. Asumat, de partea Partidului Mișcarea Populară și a lui Traian Băsescu. Așa cum am fost în ultimii 6 ani. Fiind primul pe listă la Giurgiu, am început să bat județul ca să-l cunosc, să văd ce probleme sunt, cum pot ajuta și mai ales, dacă pot ajuta.
Într-o seară, după o întâlnire cu oameni din PMP, o doamnă a venit la mine și m-a întrebat: ‘Dar cu Podul de la Grădiștea faceți ceva? Că nu mai putem…’ Acum o să vă introduc într-o poveste fascinantă, tristă prin finalul ei, dar emblematică pentru ceea ce înseamnă minciună și impotență politică. Întâmplător, lucrurile se petrec în Giurgiu, la 60 de kilometri de București, dar ele s-ar putea desfășura în fiecare colț de țară, cu aceleași amănunte și același deznodământ.
În 2005, podul feroviar de la Grădiștea a fost afectat de inundații. Sau de balastierele care exploatau bezmetic albia Argeșului. Era un pod important. Făcea legătura între Giurgiu și București, era cea mai ieftină variantă de transport și sute de oameni îl foloseau zilnic. Pentru cei care nu știu, calea ferată Giurgiu-București a fost prima cale ferată construită în România, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. A fost bombardat în 1916 și refăcut în 1920. Pe acolo trecea Orient-Expresul. Acum nu mai trece nimic.
După cum spuneam, unii zic că podul a fost afectat de inundații, alții spun că activitatea balastierelor din zonă i-au slăbit pilonii, dar au trecut atâția ani încât nici nu mai contează cine este de vină. Apa sau omul. Pentru că în cei 15 ani nu s-a întâmplat nimic. Podul de la Grădiștea a rămas în aceeași stare de degradare, între timp s-au vândut șinele de cale ferată, ușor-ușor a devenit o paragină cu aer istoric.
Nu înseamnă că politicienii nu s-au făcut că nu lucrează. După cum consemna la un anumit moment Ziuanews, obiectivul de investiții privind redeschiderea circulației feroviare pe noul pod, între localitățile Vidra – Grădiștea, a fost inclus pentru prima oară, în bugetul de stat pentru anul 2011, cu o valoare de 1.000.000 lei, dintr-o valoare totală de 308.588.000 lei. Însă, nu s-a efectuat nicio lucrare, iar fondurile nu au fost cheltuite.
Situaţia s-a repetat, prin reincluderea obiectivului de investiții în bugetele pe anii, 2012, 2013 şi 2014, etc cu aceeași valoare de 1.000.000 lei în fiecare an. Practic, în fiecare an s-a alocat același milion de lei pentru că lucrarea nu a fost începută niciodată…
Care este acum situația? La fel ca în 2005. Sute de oameni sunt nevoiți să facă zilnic naveta Giurgiu-București, să dea 32 de lei pentru un drum dus-întors cu microbuzul, care-i lasă la marginea Bucureștiului, sau să stea la ‘ia-mă, nene’, în speranța că ies mai ieftin.
În condițiile în care cea mai mare problemă în Giurgiu sunt locurile de muncă, Bucureștiul reprezenta varianta naturală a rezolvării nevoilor. Numai că la un cost de minim 32 de lei pe zi pentru transport, dacă ai veni la București să muncești, ai da peste 600 de lei pe lună pe biletele de microbuz. Deci mai bine stai acasă! Așa că nu s-a întâmplat nimic din 2005 încoace. Un nimic plin de promisiuni.
Guvernele Tăriceanu, Boc, MRU, Ponta, Cioloș nu au găsit 70 de milioane de euro pentru refacerea Podului de la Grădiștea. Nu au putut nici să ia fonduri europene pentru că nu au un studiu de fezabilitate convingător. Cu alte cuvinte, nu sunt suficienți oameni care să meargă cu trenul de la Giurgiu spre București, ca să facă drumul profitabil. Pe principiul ăsta, Alexandru Ioan Cuza n-ar fi construit-o niciodată calea ferată, iar Orient Expresul n-ar fi ajuns nici măcar până la granița României, darmite până la Istanbul.
Guvernele n-au găsit bani, având alte priorități, miniștrii transporturilor merg cu mașina pe banii contribuabililor așa că n-au nevoie de tren, politicienii la fel, pe cale de consecință nu s-a întâmplat nimic. În schimb, în acest răstimp, s-au cheltuit alte zeci de milioane de euro pe prostii pompoase, împachetate frumos de agenții de PR.
Tot soiul de proiecte și-a găsit câte un promotor, numai Podul de la Grădiștea, nu. Aș putea pune pariu că mulți habar n-are că există un pod, la Grădiștea, pe care sute de oameni îl așteaptă să fie refăcut din 2005 încoace. În privința ministrului transporturilor nici n-are rost să ne gândim că a auzit de o asemenea problemă.
Pe bună dreptate, comentariile oamenilor vizează lipsa de interes a politicienilor. Stimulată de „contribuțiile electorale” ale firmelor de transport persoane care fac sute de mii de lei din absența transportului CFR. Atunci când am publicat pe Facebook primul material despre Podul de la Grădiștea, cea mai frecventă replică a fost: Dar de ce nu faceți întâi podul, apoi să candidați? Din păcate, în România lucrurile merg invers, poate că ar fi fost un experiment interesant din punct de vedere democratic să se petreacă altfel, dar ne-am bloca în dilema: Cine a fost mai întâi? Oul sau găina? Așa că facem fiecare ceea ce putem…
Titlul acestui editorial promitea dezvăluiri senzaţionale despre guvernarea Cioloș și despre implicarea lui Ponta într-o afacere de zeci de milioane de euro. Am folosit numele lor, sperând să rețin atenția celor care-i admiră sau nu au încredere în ei, de stânga sau de dreapta. Aici, acum, nu mai urmează nimic, a fost doar un artificiu ca să vă captez atenția asupra unui subiect care afectează sute sau mii de oameni în Giurgiu, care (din păcate) nu reprezintă o afacere pentru nici o guvernare.
Indiferent de culoarea ei politică, cuvântul cheie a fost nepăsare. Iar acest lucru mi-ar plăcea să-l pot schimba, fie ca ziarist, fie ca deputat. Iar ca să nu se mai spună că politicienii descoperă România doar în campanie electorală, merită să spunem tot timpul Povestea Podului de la Grădiștea. Până se va rezolva!
Pentru că am promis că lucrurile nu vor rămâne așa, în curând în Evenimentul Zilei veți citi mult mai multe dezvăluiri despre Podul de la Grădiștea!”
Sursa:
Post your comments