Așa cum fiecare bloc mai mult sau mai puțin cenușiu din cartierele modeste are un administrator, o femeie de serviciu și 2-3 pensionari mai informați decât rețeaua CNN, este aproape imposibil ca pe fiecare scară să nu găsești cel puțin un „șmecher” care se uită urât la orice necunoscut ce intră sau iese, mai ales dacă însoțește vreo colocatară urmașă a Evei. Dacă fantele scării mai e și în relații proaste cu părinții domnișoarei sau cu domnișoara însăși, ești la un foc de brichetă de al Treilea Război Mondial. Cum însă David l-a dovedit pe Goliat iar Chuck Norris poate înfrunta singur toată armata chineză deși are o vârstă venerabilă, de multe ori vânătorul devine victimă. Despre un asemenea caz vă voi povesti în continuare.
PREMISA
Domnul A este o persoană tânără, cu o constituție destul de firavă și extrem de calmă în ciuda vârstei fragede. În momentul în care am avut prima întrevedere și mi-a spus că este acuzat de loviri sau alte violențe am avut o secundă de nedumerire. Cum însă în avocatură trebuie să te aștepți la orice din partea oricui am trecut repede peste moment. Incidentul avusese loc între domnul A și doi recalcitranți de serviciu de pe scara unde locuia iubita lui și plecase de la o țigară. Pe care domnul A o fuma prietenește împreună cu domnișoara între etaje, părinții fetei neștiind că e fumătoare.
Aparent deranjați de fum, domnii B si C au ieșit înjurând din apartament la bustul gol spunându-i că va pleca de acolo cu salvarea și coborând amenințători către domnul A, pe care au început că îl lovească. Acesta din urmă a văzut negru în fața ochilor și în lupta iscată i-a doborât pe B și C provocându-i unuia o fractură de piramidă nazală iar celuilalt lipsa a 3 dinți. Sosită la fața locului după ce combatanții au fost despărtiți de vecini, poliția i-a amendat pe toți pentru încăierare.
Crezând că totul s-a terminat aici, domnul A nu și-a scos niciun certificat medico-legal, deși încăierarea lăsase urme și asupra lui. După câteva luni, poliția l-a înștiințat că este cercetat pentru loviri sau alte violențe, procurorul a dispus începerea urmăririi penale și procesul a ajuns pe rolul judecătoriei. După un șir interminabil de termene (cred că au fost 9 sau 10) ajungem într-un final să ne judecăm.
PLEDOARIA
„Domnule președinte,
Din punctul nostru de vedere acest proces a durat prea mult iar acest fapt se datorează exclusiv așa-ziselor victime. Așa cum am demonstrat și cum se poate lesne observa din probele depuse la dosar,ne aflăm, figurativ vorbind, in ipostaza hoțului care strigă hoții. Intenția lui B si C nu a fost niciun moment doar să îmi intimideze sau să îmi sperie clientul, au avut de la bun început scopul de a îl lovi. Faptul că după consumarea evenimentului ei au suferit vătămări mai grave decât clientul meu nu le conferă acestora autoritatea morală să pozeze în victime, din moment ce ei, fără a fi provocați în niciun fel, au premeditat, provocat și alimentat întreaga situație conflictuală.
Inițial iese doar B din apartament, îmi vede clientul situat mai jos, între etaje, îl înjură și îi spune că dacă mai fumează o să plece de acolo tăiat în dubă. Clientul meu îi răspunde calm că nu e o crimă ce fac el și prietena lui, își termină țigările și își vor vedea de drum. B intră în apartament înjurând, iese însoțit de fratele lui, C, și se năpustesc asupra clientului meu. Așa cum au declarat atât A cât și domnișoara D, martor ocular la eveniment, B și C au declanșat atacul, nu clientul meu, care a fost lovit în figură.
Evident tulburat de faptul că este atacat de 2 bărbați, clientul meu a reacționat instinctiv la situația creată, lovindu-i la rândul lui pe cei doi.
Din punctul nostru de vedere este evident faptul că în cauză sunt întrunite absolut toate condițiile legitimei apărări. Vorbim despre un atac imediat, injust, iminent și disproporționat. De asemenea, după ce doi indivizi care te-au amenințat și te-au lovit deja te asaltează practic este evident că integritatea ta și poate chiar viața îți sunt puse în pericol și că atacatorii nu se vor opri și nu te vor invita la o cafea.
Este notoriu faptul că, în situații extreme, corpul uman secretă adrenalină precum și alte substanțe în exces, fapt care poate amplifica enorm capacitățile fizice ale unei persoane. Mă întreb care dintre noi, fiind pus în fața unei agresiuni fizice evidente și deja consumate ca act inițial, ar fi capabil să își păstreze calmul și să îi invite pe agresori la masa negocerilor. O astfel de persoană reprezintă excepția și nu normalitatea comportamentală. În astfel de situații, fie vrei să scapi prin fugă, fie răspunzi cu agresiune.
De asemenea, este notoriu faptul că într-o situație de agresiune fizică deja inițiată într-un atac doi contra unu, ultimul lucru la care se gândește cel agresat este cum să își dozeze riposta.
S-a invocat aici faptul că, clientul meu și-ar fi dovedit reaua-credință prin aceea că nu posedă un certificat medico-legal care să demonstreze leziunile pe care le-a suferit în urma atacului. Nu avem un certificat medico-legal pentru că nu ne-am pus niciodată problema să ne fabricăm dovezi, mai ales în situația în care e limpede ca lumina zilei că noi eram cei agresați.
Clientul meu nu trăiește fabricându-și alibiuri și probe, domnule președinte. Nu a mai fost niciodată implicat într-o încăierare până la eveniment, nu a luat niciodată măcar o amendă contravențională. Din caracterizările depuse la dosarul cauzei rezultă fără dubiu faptul că este o persoană calmă, liniștită, dovadă fiind și modul în care a încercat să aplaneze potențialul conflict și să îi liniștească pe cei doi. Nu riposta clientului meu este nefirească aici, ci atitudinea cât se poate de agresivă a domnilor B și C.
Dacă cei doi atacatori au fost chiar atât de lezați în drepturi de fumul a două țigări ar fi trebuit să acționeze ca orice cetățean normal și să cheme poliția, nu să încerce să își facă „dreptate” singuri și să vrea să îi aplice o corecție sănătoasă clientului meu. Modul amenințător și belicos în care cei doi s-au comportat pe parcursul întegului eveniment constituie o dovadă în sine a faptului că ei au fost de fapt agresorii.
Cei doi au afirmat de asemenea că, deși au trecut 2 ani de la eveniment, clientul meu nu a încercat niciodată să se împace cu ei, că nu s-a interesat de starea lor de sănătate și nu și-a oferit sprijinul, eventual financiar, pentru îngrijirea medicală de care B și C au avut nevoie după eveniment. Domnule președinte, dialogul nu a fost niciodată punctul forte al domnilor B și C. Pe de altă parte, cum să nu consideri injust faptul că, deși nu ești tu cel care a provocat agresiunea, te-ai apărat, ai fost amendat pentru asta iar apoi ți se reproșează că nu te-ai interesat de soarta agresorilor? Mai ales că aceștia, deși au invocat aici săptămâni de spitalizare, au fost văzuți la nici 2 zile în preajma propriului domiciliu, atât de către clienul meu cât și de către martori.
Ținând cont de toate cele expuse, consider că în cauză sunt întrunite toate elementele cerute de lege pentru a se constata că, clientul meu se afla în stare de legitimă apărare. În consecință solicit să dispuneți achitarea acestuia, precum și respingerea pretențiilor domnilor B și C pe latură civilă, ca neîntemeiate și nemotivate.”
EFECTUL
Am obținut achitarea domnului A. Din punct de vedere penal a fost în legitimă apărare. Pe latura civilă a fost obligat prin sentință să plătească anumite despăgubiri domnilor B și C. Inițial, nu s-a arătat prea mulțumit cu aspectul civil, dar comparând ipoteza unei sentințe cu executare / suspendare și înscriere în cazierul judiciar cu cea a plății pentru a repara un nas și trei dinți, a fost mai mult decât mulțumit de rezultat.
Avocat Gabriel Dumitru pentru http://www.avocatura.com/
Post your comments