Motto:
„Cea mai bună era amânarea că astea nu se fac pe genunchi” – Constantin Buduru, fost consilier judeţean
Unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean Giurgiu de miercuri, 29 august, a fost achiziţia de servicii juridice de asistenţă şi reprezentare într-un proces aflat în derulare, pe care Consiliului Judeţean îl are cu Girexim Universal SA, unul dintre operatorii ce se ocupă de colectarea deşeurilor din judeţul Giurgiu.
Disputa consilierilor judeţeni pe acest proiect de hotărârea a dezvăluit o realitate aberantă: Consiliul Judeţean se află în situaţia de a avea conturile blocate deoarece Primăria Giurgiu refuză să achite operatorului Girexim Universal contravaloarea serviciilor de salubrizare din municipiul Giurgiu. Pus în situaţia în care nimeni un doreşte să plătească aceste utilităţi, Girexim a început să emită facturi către Consiliul Judeţean. Consiliul Judeţean nu are însă niciun fel de relaţie contractuală cu operatorul, aşadar, nu are cum şi de ce să achite aceste facturi.
Această situaţie este rezultatul unei serii întregi de erori care au însoţit, încă de la început, modul în care a fost conceput şi implementat proiectul cu finanţare europeană:” Sistemul integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Giurgiu”.
“Mai ai două articole, dă-le dracu! Am pierdut o zi întreagă ca să mai fac altă şedinţă?” – Vasile Mustăţea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean
În data de 15 iulie 2015, consilierii judeţeni adoptau “Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Serviciului Public de Salubrizare din judeţul Giurgiu”. Era de fapt o îmbunătăţire a regulamentului votat cu un an înainte. Proiectul de regulament este întocmit de către cei de la Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Management eficient pentru un judeţ curat”, condus la acea dată de către Dumitru Beianu. Au beneficiat şi de serviciile unui Consultant, foarte bine plătit.
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), instituţie aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, oferă un model de regulament cadru care trebuia doar completat de către fiecare autoritate locală.
Într-o şedinţă maraton, în care consilierii judeţeni nu ştiau cum să voteze mai repede, a ieşit un regulament care peste ani duce actualul consiliu judeţean în situaţia de a avea conturile blocate:
“I-am ţinut pe consilieri o zi întreagă şi tot prost a ieşit” – recunoaşte astăzi fostul preşedinte Vasile Mustăţea. Constantin Buduru a fost singurul consilier care a cerut o amânare a votului: “cea mai bună era amânarea că astea nu se fac pe genunchi “. A fost luat la “mişto” de către colegi.
S-a ajuns astfel în situaţia în care, sperăm că din eroare, a fost votat un articol care permite astăzi celor de la Girexim să emită facturi pe numele Consiliului Judeţean, iar primăriei Giurgiu să refuze să achite contravaloare serviciilor de salubrizare din municipiu:
“Autoritatea deliberativă a administrației publice locale aprobă/instituie tarife/taxe de salubrizare pentru constituirea fondurilor necesare finanțării activității “ se spune în regulamentul cadru al ANRSC, care are caracter de lege.La propunerea ADI-ului, consilierii judeţeni adoptă un articol care nu se regăseşte în celelalte regulamente din ţară:
“… operatorul serviciului este obligat să ţină la zi, împreună cu autorităţile administraţiei publice, evidenta tuturor utilizatorilor, cu şi fără contracte de prestări servicii, în vederea decontării prestaţiei direct din bugetul judeţean, pe baza taxelor judeţean instituite în acest sens”. Înlocuind cuvântul “local” cu “judeţean “consilierii hotărăsc ca din bugetul propriu să fie achitate serviciile de salubrizare pentru toţi utilizatorii care nu au contract semnat cu operatorul:
“Este o eroare materială pe care urmează să o corectăm în prima şedinţă de Consiliu judeţean., chiar ANRSC-ul ne-a solicitat să rezolvăm cu celeritate această problemă. Legea nu permite Consiliului judeţean să stabilească şi să încaseze taxe, doar Unităţile Teritorial Administrative au această posibilitate”, ne spune Cristian Grătianu, administratorul public al judeţului.
Gunoiul este ascuns sub preş
Începând cu 1 ianuarie 2018, locuitorii din municipiul Giurgiu nu mai plătesc taxa de habitat, acesta după ce, în urmă cu trei ani, executivul primăriei a insistat să fie introdusă. Relaţia dintre primărie şi Girexim a fost în ultimul an una foarte încordată.
Principala neînţelegere a plecat de la numărul utilizatorilor pentru care trebuie plătit serviciul.
Girexim spune că trebuie plătit conform contractului, unde criteriu de referinţă sunt datele oficiale statistice, aproximativ 62 de mii de locuitori. Primăria, pe bună dreptate, spune că aceste date sunt nerealiste, oraşul cunoscând un proces accentuat de depopulare. Cele două părţi nu se înţeleg nici asupra preţului de facturare, conducerea municipalităţii reproşându-le celor de la Girexim că nu respectă prevederea din contract prin care colectarea deşeurilor trebuie făcută selectiv.
Acest fapt a obligat primăria municipiului Giurgiu la plată a 100 lei/tonă la Fondul Național de Mediu, pentru nerealizarea obligației de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale și asimilabile, colectate și transmise spre depozitare.
Operatorul spune că nu poate să efectueze serviciile la nivelul cerinţelor din contract, deoarece toate calculele de preţ şi investiţii sunt făcute pentru un număr de 62 de mii de utilizatori.
Se ajunge în situaţia în care Girexim emite facturi, iar primăria nu le plăteşte. Conturile municipalităţii sunt blocate. În cele din urmă este găsită la o soluţie, de moment. Primăria acceptă să plătească o parte din serviciile pentru anul 2017 pe baza unei convenţii de plată, încheiată pentru un număr de 42.844 de locuitori, plătitori de taxăde habitat. Conturile municipalităţii sunt deblocate, însă fondul problemei rămâne.
Începutul anului 2018 complică şi mai mult situaţia salubrizării în municipiul Giurgiu. Vechiul contract este reziliat, urmând să intre în vigoare unul nou.
Operatorul rămâne acelaşi, Girexim Universal, numai că relaţia contractuală se derulează prin ADI, din care şi municipiul Giurgiu face parte.
Încă din anul 2009, când UAT-urile semnează contractul de constituire al ADI-ului, se spune că în localităţile urbane plata serviciilor se face prin încheierea de contracte directe între operator şi utilizatori, iar în zonele rurale plata se face de către consiliile locale, care vor institui o taxă locală pentru salubrizare.
În această situaţie, Girexim începe să semneze contracte individuale cu giurgiuvenii. Procesul este unul greoi şi datorită încăpăţânării operatorului de nu investi în logistica necesară semnării noilor contracte.
Se ajunge astfel în situaţia în care la sfârşitul lunii august 2018 sunt semnate aproximativ 29 de mii de contracte. Aproape jumătate din cifra de 62 de mii pe care şi-o doreau şi oricum mai puţin de 43 de mii câţi au fost anul trecut.
Primăria şi Girexim găsesc un “fraier”
75-85 % din cantitatea totală de deşeuri colectată de către Girexim pe Zona 1, provine din municipiul Giurgiu. Celelalte comune din aceiaşi zonă, în care se realizează serviciul de colectare, îşi plătesc cu regularitate serviciile. În municipiul Giurgiu problema este imposibil de depăşit: cetăţenii nu se înghesuie să semneze noile contracte, primăria nu face nimic să ajute operatorul. Având în subordine evidenţa populaţiei, poliţia locală, direcţia de taxe şi impozite, municipalitatea ar fi putut să colaboreze cu Girexim pentru rezolvarea problemei. Nu o face însă, operatorul se vede astfel pus în situaţia în care nu ştie cine trebuie să-i plătească serviciile. Începe să emită facturi către primăria Giurgiu, aceasta îi trimite la plimbare. Începând cu anul 2018 nu mai au nicio relaţie contractuală. Spune în contract să semneze contracte individuale cu cetăţenii, atunci să semneze cum vor şti!
Puşi în faţa dilemei “Cine plăteşte?”, în cele din urmă primăria şi Girexim găsesc un “fraier”: Consiliul Judeţean Giurgiu.
Eroarea care a apărut la aprobarea în urmă cu trei ani a regulamentului de salubrizare, a fost “chichiţa” legală care a permis celor de la Girexim să înceapă să emită facturi către Consiliul Judeţean pentru serviciile de salubrizare efectuate în municipiul Giurgiu.
O primă factură a fost emisă pentru luna ianuarie 2018, în valoare de 334.558,91 lei.Au urmat şi alte facturi, în valoare totală de 2,7 milioane lei.
Una dintre aberaţii din legile româneşti spune că facturile de utilităţi au caracter executoriu, nefiind nevoie de un proces.De exemplu, firma X poate emite o factură pe numele lui Gigel de 1 miliard de lei. Dacă Gigel nu o achită, poate să rămână fără casă. Până dă el în judecată firma şi demonstrează că nu trebuie să plătească acea factură, Gigel poate să doarmă pe stradă.
În situaţia lui Gigel se află Consiliu judeţean, executat silit pentru că nu plăteşte datorii care în niciun caz nu-i aparţin.
ANRSC-ul a fost sesizat în legătură cu această aberaţie şi a cerut să fie reglementată problema prin instituirea unei taxe speciale de salubrizare pe care să o plătească utilizatorii care nu au încheiate contracte de salubrizare.
Un proiect de hotărâre în acest sens se afla pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local de miercuri, 29 august.
Însă, la propunerea primarului Nicolae Barbu, acest punct a fost scos de pe ordinea de zi.
Pretextul a fost, bineînţeles, greşeala din regulamentul votat în 2015 de către consilierii judeţeni:
“În regulamentul de salubrizare al judeţului Giurgiu, parte integrantă a contractului de delegare a serviciului de salubrizare către ADI, este stipulat faptul că judeţul trebuie să instituie această taxă. Am cerut punct de vedere de la ANRSC, acesta nu face distincţie între UAT municipiu, UAT judeţ, dumnealor ne spun doar ca cineva trebuie să instituie taxa. Am revenit cu o altă adresă şi le-am transmis regulamentul de salubrizare al judeţului, care a stat la baza înfiinţării ADI-ului şi la baza funcţionarii serviciului de salubrizare în judeţ şi aşteptăm un răspuns de la ei. Trebuie să vedem dacă noi suntem în culpă, că nu am instituit acestă taxa pentru persoanele care refuză să semneze contracte de salubrizare, ori în culpă este Consiliul Judeţean că nu a instituit acestă taxă.”
De multe poate fi acuzat primarul Nicolae Barbu, dar nu de faptul că nu cunoaşte legile.
Ştie foarte bine că legea nu permite Consiliului Judeţean să instituie acestă taxă, de fapt, niciun fel de taxe, dar timpul trece. În beneficiul bugetului primăriei şi al capitalului său electoral. Indolenţa foştilor consilieri judeţeni şi cadrul legislativ haotic din România permit acest lucru.
“În cele din urmă Consiliul Local tot va trebui să instituie acea taxă pentru cetăţenii care nu au contracte semnate cu operatorul. Referitor la facturile emise până în prezent, va decide instanţa cine trebuie să le plătească.
Aşa cum acţionează Consiliul Local Giurgiu, care este principalul beneficiar al acestui sistem integrat, pune în pericol susţinerea financiară a proiectului, cu consecinţele aferente. Să nu uităm că acesta este un proiect finanţat din fonduri europene.
Îmi este teamă că această dispută veche dintre Consiliul Local şi operator, în care Consiliul Judeţean a fost angrenat fără voia lui, să nu ducă la blocarea activităţii de colectare a deşeurilor şi să ne trezim cu municipiul Giurgiu în situaţia în care stă cu gunoiul neridicat de pe străzi “, mai spune Cristian Grătianu, administratorul public al judeţului Giurgiu.
In loc de concluzii
Ar mai fi multe de spus pe marginea acestui subiect, unul complex şi de o importanţă majoră pentru judeţul nostru. Încheiem cu un pasaj din procesul verbal al şedinţei Consiliului Judeţean în cadrul căreia a fost aprobat regulamentul, relevant pentru modul superficial în care a fost tratată problema:
C.Buduru:
Dle preşedinte, până la urmă e bătaie de joc. Nu înţeleg nimic din ce se votează la asta… Trebuia pe suport de hârtie la fiecare consilier în parte, nu ce este acuma! Suntem păcălicii dlui Ţone aici?
Andrei O:
Eu nu cred că al dlui Ţone, ci ai consultantului.
C.Buduru:
Consultantul trebuia să aibă un punct de vedere, la comisia juridică nu a fost prezentat decât aşa, ambiguu, păi ce facem noi aici? E de mare responsabilitate acest regulament şi ne jucăm de-a..
…
Vasile Mustăţea – preşedinte C.J.G.:
Deci asta eu vă spun trebuia să facem o şedinţă specială. Dar acuma trebuie să-i dăm drumul că nu vreau să mai întârziem. Ce Dumnezeu!
…
Vasile Mustăţea – preşedinte C.J.G.:
Atunci spui aşa: art.53 îl reformulezi că în administrare, operatorul trebuie să respecte contractul, oferta şi legile în vigoare şi gata! Cum? Mai ai două articole, dă-le dracu! Am pierdut o zi întreagă ca să mai fac altă şedinţă?
C Buduru:
Se vede că aicea parcă operatorul a făcut acest regulament, pe cuvântul meu.
Post your comments