În timp ce ai noştri conducători ne vorbesc cu mândrie despre cât de multe locuri de muncă au reuşit să creeze în oraş, cum Giurgiu a cunoscut o creştere economică ce face China de râs, oraşul devine pe zi ce trece mai gol şi mai trist.
Pe reţelele de socializare sunt zeci de postări de la giurgiuvenii ce aleg să plece zilnic către necunoscut, doar pentru faptul că acest oraş nu le mai oferă nici măcar speranţa.
Sunt în primul rând tineri cu vârsta între 22 şi 35 de ani, cei care ar trebui să dea dinamism acestui oraş. Pleacă scârbiţi, sloganul actualei conduceri a primăriei Giurgiu „Vom sprijini tinerii”, s-a transformat în „Vom ajuta miliţienii, Pctf-itii şi pensionarii militari”.
O sumă mai mare provenind din repartizarea de TVA încasat, este considerată drept dovadă că economia oraşului a crescut. Orice novice ştie că diferenţa poate fi dată şi de un grad de colectare mai bun. Aşa cum, peste noapte, au apărut mii de locuri de muncă doar dintr-o schimbare la ITM Giurgiu a modului de completare a revisalului, aşa şi viaţa giurgiuvenilor s-a îmbunătăţit din colectarea de TVA.
„Din ce în ce oraşul este mai gol, privesc străzile şi nu mai văd oameni. Îţi dai seama dintr-o singură privire că este ceva în neregulă, giurgiuvenii sunt mai săraci decât au fost vreodată”, îmi spune un prieten taximetrist, doar se spune că ei sunt ochii şi urechile târgului.
Privit din afară, tot ce se întâmplă în oraş este pus pe seama obiceiurilor de raia turcească, ce încă nu a dispărut din mentalitatea colectivă:”Am văzut şi eu zeci de declaraţii, că în Giurgiu nu există sudori, macaragii. Că sunt aduşi muncitori din alte localităţi. Nu înţeleg de ce reprezentanţii primăriei, consiliului judeţean, prefecturii, mediului de afaceri, inspectoratului şcolar şi AJOFM nu se aşează într-o zi la o masă şi să contabilizeze: avem nevoie de muncitori în domeniul ăsta, aici aruncăm banii pe cursuri de pomană. Este atât de simplu. Noi preferăm să aruncăm vina unii pe alţii”- spune o persoană ce încearcă să dezvolte o afacere în Giurgiu.
Chiar şi cei mai mari conducători au căzut în momentul în care au început să se rupă de realitate şi să asculte doar de cei care sunt predispuşi oricând, oricât să-i laude. Aceasta este cântecul de lebădă al oricărui ales ce preferă să fie minţit frumos.
Narcis s-a îndrăgostit de chipul său reflectat în apa unui izvor. Politicienii noştri sunt amorezaţi de imaginea pe care cei din jur le-o prezintă și care, în cele mai multe dintre cazuri nu are nicio legătură cu realitatea.
Oraşul politicienilor fantomă, îndrăgostiţi de chipul lor, au reuşit să „construiască” un Giurgiu fără identitate, fără speranţă, fără viitor, doar cu ambiţii şi orgolii.
Post your comments