În comuna Colibași, din județul Giurgiu, accesarea fondurilor europene a devenit o adevărată modă printre fermieri. Aproximativ 150 de localnici care se ocupă cu legumicultura au accesat în ultimii ani fonduri nerambursabile totale de peste 6 milioane de euro. Am mers în Colibași și am încercat să aflăm cum au reușit fermierii de acolo să devină fruntași la capitolul ”fonduri europene”, la care România e codașă printre statele europene.
Dacă mergi pe drumul principal din Colibași, județul Giurgiu, la prima vedere, nimic nu-ți sare în ochi. E peisajul obișnuit al satului românesc: bătrâni ieșiți la poartă care îți caută privirea pentru a te saluta din cap, case sărăcăcioase care alternează cu așezări dichisite din rândul cărora iese în evidență, bineînțeles, clădirea Primăriei.
Dacă te abați, însă, de la drumul principal și mergi pe una din ulițe, intri fără să vrei într-un labirint de sere. Sau solarii, cum le numesc localnicii.
In Colibași, mai curând întrebi de cine nu are solarii decât de cine are. Și, poate greu de crezut, la fel se pune problema și când vine vorba de fonduri europene. În ultimii ani, aproximativ 150 de colibășeni au accesat fonduri nerambursabile de la UE pentru legumicultură. Cam 6 milioane de euro au ajuns în mica așezare giurgiuveană, accesați în special prin programul care finanțează cu 40.000 de euro pe fiecare fermier de până în 40 de ani.
Printre primii care au luat bani de UE, în 2010, se numără și Cristian Barbu, un tânăr de cam 30 de ani, care, împreună cu fratele său, după ce a văzut cum stă treaba cu fondurile europene, s-a gândit că nu ar fi rău să își învețe și consătenii cum să ia bani europeni:
În 2010, am luat 23.000 de euro, dacă nu mă înșel. Cu acești bani, am cumpărat o centrală pe lemne pentru încălzirea serelor. Datorită acestei centrale, acum, spre exemplu, suntem primii și singurii din comună care au roșii coapte. Plecând de la proiectul nostru, am înțeles cum se procedează pentru a primi fonduri europene și am înființat o firmă de consultanță. Am ajutat cam 100 de consăteni să ia fonduri. Ce au colibășenii în plus? Lumea are poftă și putere de muncă! În ceea ce privește fondurile europene, am vrea să se mai elimine din birocrație. Sunt o gramadă de hârtii de care nu sunt convins că avem nevoie. Trebuie să mergem de 10 ori pentru aceeași hârtie pe care am putea să o primim din prima. Totuși, e foarte bine că există fondurile europene, iar, dacă respecți procedurile, totul merge bine. Ne-a ajutat mult și primăria pentru că de acolo vin toate hârtiile.”
Implicarea Primăriei, esențială în accesarea fondurilor UE
Într-adevăr, Primăria își face bine treaba la Colibași. Adriana Moise e de 4 ani consilier juridic la Primăria Colibași. Își amintește cu plăcere de cum a început ”moda” fondurilor europene la Colibași. La început, a fost mai greu, dar, odată pornită treaba, lucrurile au mers aproape de la sine:
”A făcut unul, altul și ne-am obișnuit încet-încet. Am avut sprijin de la AFIR. În Colibași, au fost implementate cu succes cam 150 de proiecte cu fonduri europene. Banii sunt luați de către tinerii fermieri, pe măsura 6.1, fostul 1.1.2, Instalarea tinerilor fermieri, câte 40.000 de euro pentru fermierii de până în 40 de ani. Aplicantul trebuie să aibă minimum 3.000 de metri pătrați pentru solarii sau două hectare pentru cultivare de legume în câmp. Principala problemă de care ne lovim e birocrația: zeci de documente pe hârtie care nu știu cât de necesare sunt. Avem totuși poftă de muncă aici în Colibași, iar asta ne ajută foarte mult.”
Sursa: http://rural.rfi.ro
Post your comments