Patriarhia Română şi eparhiile BOR au declarat la Ministerul Finanţelor în bilanţurile contabile pentru anul trecut un excedent financiar de peste 33 de milioane de lei, adică aproximativ 7,5 milioane de euro. Nu toate eparhiile şi-au depus însă aceste bilanţuri, între acestea aflându-se şi Episcopia Giurgiu.
De la înfiinţarea sa, în anul 2006, Episcopia Giurgiu are doar două raportări financiare depuse la Ministerul de Finanţe.
Primul Bilanţ este din anul 2010, când Episcopia raportează venituri de aproximativ 6 miliarde de lei şi un număr de 25 de angajaţi (cu activitatea fără scop patrimonial).
În doar doi ani, în 2012, veniturile Episcopiei Giurgiu aproape se dublează, ajungând la 12 miliarde de lei. Numărul angajaţilor creşte ameţitor, 81 de persoane. Este perioada în care în bisericile care aveau câte un singur preot paroh au ajuns să slujească 2-3 preoţi.
După anul 2012 Episcopia nu a mai depus niciun raport financiar.
Probabil, ca urmare a unei prevederi din lege care spune că:”Unităţile de cult care desfăşoară exclusiv activităţi fără scop patrimonial conduc contabilitatea în partida simplă. Aceste unităţi nu au obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale. ”
În categoria veniturile din activităţile fără scop patrimonial se regăsesc:
– Venituri din cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizanţilor;
– Venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
– Venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
– Venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop patrimonial;
– Venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole;
– Resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;
– Venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare şi funcţionare;
– Venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică.
Chiar nu se vinde în nicio biserică din Giurgiu lumânări, iconiţe, cărţi de rugăciunea alte obiecte cu caracter bisericesc care se vând în biserici în mod obişnuit?
Este o dublă măsură pe care statul roman o practică în prezent, cetăţeanul de rând şi societăţile comerciale sunt executate şi pentru o datorie de 1 leu, când vine vorba de ” cele sfinte” legea este lăsată „în voia Domnului „!
Post your comments