Parlamentul este instituţia statului în care romanii au cea mai puţină încredere.Pe bună dreptate.
La televizor văd doar parlamentari lipsiţi de personalitate, simpli roboţi ce votează doar după cum le dictează liderii de partid.
Atunci când nu sunt constrânşi de interesele politice, de ordinele date de cei ce se afla de fapt la butoanele acestei ţări, parlamentarii sunt cu totul altfel.
Au aceleaşi opinii pe care le are orice roman, spun lucrurilor pe nume, uită de interesele de partid şi încearcă să vină cu soluţii concrete la problemele dezbătute.
Jocul se opreşte însă aici, în plen totul se schimbă, atunci când apar „elefanţii”
Joi, 11 iunie, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera deputaţilor a luat în dezbatere Programului Național de Dezvoltare Rurală și cofinanțarea măsurilor și submăsurilor în perioada 2014-2020.
Au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, CEC-Bank, Eximbank, Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Fondului de Garantare a Creditului Rural, Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, ai altor instituții centrale cu activitate în domeniul agriculturii.
Deputaţii din comisie, au venit cu întrebări şi propuneri pertinente pentru cei implicaţi în desfăşurarea acestor programe, spunând lucrurilor pe nume, aşa cum în plenul Parlamentului nu se întâmplă. Nu a existat putere sau opoziţie, dor interesul agricultorilor:
Avram Marian (deputat PSD)- „Noul PNDR este mult mai stufos şi greoi decât vechiul program. Sunt funcţionari ce le este teamă să nu greşească şi inventează fel de fel de reguli absurde.
Pe orice fermier, ce încearcă să meargă pe aceste proiecte europene scrie Kamikaze!”.
George Scarlat (deputat PNL) -„A apărut noul PNDR după o întârziere de un an de zile. Există riscul foarte mare că acesta să nu mai fie atractiv pentru beneficiari. Se mai pierde peste un an de zile doar pentru avize, apoi cu băncile, fonduri de garantare. Riscăm să pierdem foarte mulţi bani europeni. Tinerii, pe care noi spunem că vrem să-i ajutăm, nu au nicio şansă. Aruncăm cu praf în ochi şi vorbim aiurea.”.
Marin Anton (deputat UNPR) – „Procedurile sunt mult mai greoaie, în loc să fie simplificate.
Cofinanţarea este problema de bază, iar dobânzile care trebuie plătite la fondurile de garantare sunt nejustificate. Ar trebui ca cele două bănci de stat să practice pentru proiectele cu finanţare europeană o dobândă mai mică. Aşa se întâmplă în toate ţările. De asemenea, eliminaţi comisioanele, doar aşa sprijiniţi dezvoltarea acestui sector !”
Liliana Ciobanu (deputat neafiliat) – „Trebuie să ajutăm tinerii din mediul rural să acceseze aceste proiecte. Au spus că vor apărea nişte proiecte cadru pentru că tinerilor, să le fie mai uşor şi să nu mai plătească atâţia bani la firmele de consultanţă. La această oră, doar firmele de consultanţă sunt cele care fac lobby pentru proiecte în mediul rural. Un tânără ca să poată să acceseze un astfel de program, încheie un contract cu o firmă de consultanţă care îi cere 2000-3000 de euro la începutul contractului, iar pe toată perioada de implementare trebuie să plătească sume consistente.
Sunt tineri ca nu au ce să pună garanţie pentru aceste proiecte. Sunt tineri ce locuiesc la ţară, împreună cu părinţii, mulţi proprietari nu au acte pe aceste locuinţe. Ce şanse au aceste persoane, care vor să muncească, ce au iniţiativa, să intre într-un astfel de program?”
Principala cauză a imposibilităţii de a creşte procentul fondurilor europene atrase a fost identificat în politicile bancare. Comisioanele sunt mult prea mari, supragarantarea, clauze stupide în contractele de finanţare, sunt cele ce fac aceste programe neatractive pentru fermieri.
Claudiu Cimpoeru, Cristina Rotaru
Post your comments