Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.
Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele.
Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În această noapte, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic.
În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea va avea noroc tot anul. În trecut, cel care găsea primul crucea primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei păstrat în satele din nordul ţării. Femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce cântau şi jucau toată noaptea, dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator în drum şi îi ameninţau că îi vor arunca în apă.
În ziua de Bobotează nu se spală haine, nu se dă nimic cu împrumut şi sunt interzise certurile în casă.
Boboteaza: tradiţii şi obiceiuri
Publicat
: ianuarie 6, 2016
Related Articles
-
-
Preşedintele PNL Giurgiu, europarlamentarul Dan Motreanu: În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European!
-
Aventura Erasmus+ continuă pentru Școala Gimnazială Nr.7 Giurgiu
Citește și …
-
-
-
Exclusiv: Lista candidaţilor PSD Giurgiu pentru funcţia de consilieri judeţeni
Posted in: Actualitate, Dezvaluiri Comments: 0 -
-
-
-
-
-
-
-
Exclusiv: Lista candidaţilor PSD Giurgiu pentru funcţia de consilieri judeţeni
Posted in: Actualitate, Dezvaluiri Comments: 0 -
Doi tineri din TSD şi TNL Mihăileşti se acuză reciproc de violenţă fizică
Posted in: Actualitate, Dezvaluiri, Politica Comments: 0
-
-
-
-
-
Începând cu 1 Mai, se deschide sezonul de Petreceri la Restaurantul ” La Bizet”
Posted in: Actualitate, Top Comments: 0 -
Recomandările ANPC pentru perioada 1Mai – Sărbătorile de Paști
Posted in: Actualitate, Administratie, Social, Top Comments: 0
-
Cristina Elena Dinu, deputat PSD de Giurgiu: Zâmbete, îmbrăţişări, copii fericiţi!
Posted in: Actualitate, Editorial Tags: cadouri, deputat cristina elena dinu, PSDA GiurgiuAlături de colegele mele din OFSD Giurgiu am continuat tradiţia de Paşte şi am mers, astăzi, cu daruri la mai mulţi copii din municipiul Giurgiu. Le-am pregătit hăinuţe noi şi încălţăminte, dar şi pungi cu multe dulciuri şi fructe. Veselia micuţilor a fost molipsitoare, iar îmbrăţişările lor sincere ne-au umplut sufletul cu bucurie! Le mulţumesc […]
Read More
Post your comments