Miniștrii USR au predat ministerele, dar au lăsat în urmă proiecte pe care nu trebuie să le ia nimeni de la zero. Unele sunt gata și așteaptă o semnătură sau o inaugurare. Sunt proiecte bune pentru România. Sabotarea lor ar însemna sabotarea României moderne.
Iată câteva exemple:
Diana Buzoianu – Ministerul Mediului
Radarul Balastierelor:
Balastul se scotea din râuri fără ca cineva să poată spune cât, de unde și încotro merge. Radarul Balastierelor, despre care se vorbește din 2015, a fost rescris și este gata în proporție de aproximativ 95%. Recepția este pe 26 octombrie. Va emite avizele de transport și va da alertă când un camion iese de pe traseu sau duce mai mult decât are voie. Inspectorul Balastierelor, prin care cetățenii pot verifica exploatările din zona lor, există deja.
SUMAL 3.0 și Romsilva:
SUMAL 2.0 este încărcat la maximum și lasă portițe prin care se fură lemn. SUMAL 3.0 este deja în transparență și ține de un jalon PNRR. Reorganizarea Romsilva este adoptată prin HG din martie: 19 direcții regionale în loc de 41 județene, directori numiți prin concurs, cu mandat de maximum 5 ani și criterii de performanță. Mai trebuie date hotărârea și ordonanța care pun SUMAL 3.0 să funcționeze.
Iazurile toxice de la Certej, Teliuc și Tăuții de Sus:
La Certej și Teliuc, în Hunedoara, și la Tăuții de Sus, în Maramureș, stau de peste 30 de ani șase iazuri cu metale grele, rămase de la minele închise. Hotărârea de Guvern scrisă împreună cu Ministerul Economiei le dă în jur de 126 de milioane de lei din Fondul pentru Mediu, până în 2028, iar lucrările merg în ordinea riscului. Mai sunt de terminat achizițiile și de pornit șantierele.
Tăierea arborilor din orașe:
În Parcul IOR au fost tăiați ilegal peste 1.500 de arbori, iar autoritățile n-au putut interveni, fiindcă terenul figura ca „curți construcții” și Codul silvic nu se aplica. Ordonanța pregătită la minister modifică art. 140 din Codul silvic. Tăierea arborilor din intravilan, chiar și de pe proprietate privată, devine infracțiune atunci când sunt afectate spații verzi de peste un hectar. Proiectul este în avizare.
Normele de prevenire a incendiilor de pădure:
Regulile după care ne apărăm pădurile de incendii au 26 de ani, iar verile sunt tot mai secetoase. Noile norme sunt în consultare publică: supraveghere modernizată și responsabilități clare pentru proprietari și administratori, indiferent cine deține pădurea. Rămân de adoptat.
Apele Române și Delta Dunării:
Un inspector de la Apele Române rezistă greu când îl sună șefii locali. De aceea reorganizarea ANAR a început cu inspecția la nivel național și cu mai mulți oameni pe zona operațională. La Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, controlul a găsit o direcție-mamut și 28 de milioane de lei din fonduri europene pentru digitalizare, pierduți. Proiectul de HG pentru reorganizare este în transparență.
Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe
Români în instituțiile UE:
Numărul românilor din instituțiile europene trebuie să crească. Prin Institutul European din România au fost lansate cursuri gratuite de pregătire pentru concursul EPSO, pentru 5.000 de aplicanți, iar programul continuă în fiecare an. La concursul AD5 s-au înscris peste 7.400 de români, al șaptelea cel mai mare număr din UE. Există și o strategie pentru mai mulți români în funcții de conducere, pe care România a pus-o în discuție cu Comisia.
Concursuri pentru diplomați:
Înainte, în diplomație se intra și fără concurs, iar unele detașări se prelungeau ani la rând. Acum posturile se ocupă prin concursuri anunțate din timp, cu reguli publice. Ultima recrutare, cea mai competitivă din ultimul deceniu, a avut peste 3.000 de candidați, din care 77 au fost angajați în corpul consular și diplomatic și pe roluri de suport. Mai sunt posturi scoase la concurs, care trebuie duse până la capăt.
Suplimentare a bugetului MAE:
A reușit o suplimentare a bugetului MAE, din surse private, pentru 2026. Este prognozat un plus de 20 de milioane de euro pentru 2027. Pentru prima dată, MAE obține astfel de finanțări care pot merge la proiecte esențiale. Această practică a fost deja începută și ea poate să continue.
Președinția SEECP
România a preluat pentru 2026 și 2027 președinția Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). În mandatul ministrei Oana Țoiu s-au semnat 40 de acorduri și memorandumuri de colaborare internațională. Guvernul are deja pe masă 20 de acorduri și memorandumuri internaționale finalizate, în domenii-cheie, și de parteneriat strategic în vecinătate, pe care acum, cu puteri depline, le pot semna.
Radu Miruță – Ministerul Transporturilor
Pasajul de la Jucu
Cine a circulat pe DN1C între Cluj și Dej știe cozile de la bariera CFR din Jucu. Pasajul care le elimină și deschide accesul spre parcul industrial Tetarom III, unde lucrează mii de oameni, e terminat. L-am făcut cu bani din PNRR, într-o cursă cu timpul ca să prindem jalonul. Mai are nevoie doar de inaugurare.
A0 Nord
Se pot deschide încă 13 kilometri între Afumați, Pantelimon și A2. Șoferii vor putea trece de pe A1 pe A2, A3 și DN1 fără să mai intre pe centura aglomerată a Bucureștiului. Lotul 4 era gata încă din vară și a stat degeaba, pentru că nimeni nu se gândise cum se descarcă traficul în DN3. Lotul 3 a ieșit cu un an întârziere, așa că CNAIR are de făcut analiza contractuală și de aplicat penalitățile.
Brațul Bala
În august, centrala de la Cernavodă a fost oprită pentru că scăzuse nivelul Dunării. Cea mai mare parte a apei o ia pe brațul Bala, iar proiectul care ar corecta asta, vechi de 17 ani, a stat prin sertare. Acum are indicatorii tehnico-economici actualizați (peste un miliard de lei, 60 de luni de lucrări) și poate merge spre contractare.
Conducerile companiilor de transport
Prin CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători și Metrorex trec miliarde de euro, dar conducerile lor nu aveau obiective pe care să le poți măsura. Din 3 august rulează o selecție după alte reguli. Fiecare companie are o scrisoare de așteptări cu indicatori publici, bonusul se plătește doar peste 85% grad de realizare, iar membrii consiliilor trebuie să dovedească cu documente ce au condus și ce au livrat. Termenul de finalizare e 31 decembrie.
Radu Miruță – Ministerul Apărării
Software românesc pentru roiuri de drone
După incidentele cu drone din spațiul aerian românesc, Apărarea a pornit un grup de lucru pentru un software făcut în România, care să pună laolaltă datele radarelor și ale telecomunicațiilor și să răspundă la roiuri de drone. În ceea ce privește proiectul comun din SAFE România-Ucraina pentru producția de drone, Radu Miruță a solicitat ca softul să fie făcut în interiorul MApN, ca să poată fi updatat când e nevoie. Firmele au fost invitate să-și testeze soluțiile alături de militari, ca evaluarea și achiziția să meargă mai repede. Primul test a avut loc la Capu Midia.
Voluntarii în termen
Bugetul pentru soldații și gradații voluntari a crescut de la 1.500 la maximum 3.500 de locuri în 2026. Programul nu poate porni însă până nu se adoptă HG-ul, care e încă în avizare interinstituțională. Un guvern interimar are puteri limitate, așa că lucrurile s-au mișcat greu. Acum există un guvern cu drepturi depline.
Portul Constanța și camioanele peste masa legală
Datele despre camioanele care depășesc masa legală existau deja, în senzorii de pe drumuri, dar nu erau folosite pentru sancțiuni. Un ordin pune ordine în intrările și ieșirile din Portul Constanța, iar ministerul a cerut un protocol între ISCTR, CNAIR, vamă și SRI. Într-o singură lună, un singur senzor, pe sensul Constanța–București, a prins peste 14.000 de treceri ilegale. Protocolul trebuie semnat și aplicat.
Promovare echipa Steaua în prima ligă
Discuții avansate cu un investitor, modificările legislative necesare pot fi făcute de un ministru plin.
Irineu Darău – Ministerul Economiei
PCUEL
Cine voia să facă o fabrică în România ducea aceleași acte la mai multe instituții. PCUEL, finanțat prin PNRR, e gata și a fost predat Oficiului pentru Licență Industrială, pe bază de protocol semnat. Un singur cont, documente reutilizabile, instituții care își transmit date între ele și o licență industrială unică în maximum 180 de zile. De acum contează ca platforma să fie folosită și îmbunătățită.
Campania pe BBC World News
Avem destinații foarte bune și promovare slabă în afară. Strategia de contractare pentru o campanie pe BBC World News e semnată, la fel și ordinul comisiei de negociere. Sunt trei spoturi de câte un minut, în 20 de difuzări, în noiembrie, exact când mergem la târgurile de turism de la Londra și Barcelona. Contractul nu e încă semnat, iar dacă procedura întârzie, fereastra din noiembrie se pierde.
Forumul DRV din 2027
România trebuie să ajungă în ofertele marilor agenții de turism din Europa. Asociația Germană de Turism (DRV) a propus o vizită de lucru în România în noiembrie, ca să vadă destinații și trasee și să pună la punct un protocol pentru organizarea Forumului DRV la noi, în 2027. Cineva trebuie să-i primească și să negocieze protocolul.
OMD Național
România are 46 de organizații locale și regionale de management al destinației, dar niciuna națională care să coordoneze promovarea. Ministerul are vreo 4,5 milioane de euro pe an pentru asta, iar organizațiile locale nu știu niciodată pe ce bani pot conta. Documentul de poziționare, discutat deja cu industria, propune trei variante de organizare și patru de finanțare. Printre ele e un fond alimentat de contribuții din sector, estimat în document la 20–30 de milioane de euro pe an. Rămâne de ales modelul, cu atenție la riscul de dublă taxare.
Materiile prime critice și resursele minerale
România are resurse minerale importante, dar fără cercetare geologică și fără capacități de procesare ele nu aduc nimic economiei. Programul Geologic Național a fost deblocat: legea exista de opt ani, dar lipseau normele de aplicare, așa că banii nu se puteau cheltui. Sunt pregătite și proiectul SALROM de la Baia de Fier pentru grafit, de peste 198 de milioane de euro, și valorificarea zăcământului de la Cupru Min, din Alba, cu aproximativ 60% din rezervele naționale de cupru, inclusiv cu o uzină de prelucrare. Documentul nu uită nici de obiectivele miniere încă neînchise și neecologizate.
Acestea nu sunt proiecte ale unui partid. Sunt proiecte ale României, plătite din bani publici și europeni, cu termene care curg. Le vom urmări pe toate. Dacă noii miniștri le lasă în sertar sau le reiau de la zero, vom spune și asta. Documentele sunt publice, iar fiecare pas poate fi verificat. USR nu va abandona România modernă.
Post your comments